Adrian Toni Neacșu explică decizia CJUE privind aplicarea regulilor de prescripție
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM, clarifică interpretarea deciziei CJUE referitoare la prescripție.
În urma deciziei pronunțate joi de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza „Lin II”, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, Traian Briciu, a subliniat că aceasta nu modifică în mod fundamental modul în care instanțele române vor aplica regulile privind prescripția răspunderii penale.
Potrivit lui Briciu, decizia CJUE întărește principiul autorității de lucru judecat, stabilind că hotărârile definitive pronunțate pe motiv de intervenire a prescripției nu pot fi repuse în discuție. Acesta a declarat că „Lin II” urmează, în realitate, linia deciziei anterioare, „Lin I”, din 2023, și că nu există schimbări semnificative în situația actuală.
„Cauzele soluționate definitiv pe motivul intervenirii prescripției nu pot fi afectate”, a afirmat avocatul, adăugând că hotărârea CJUE clarifică faptul că autoritatea de lucru judecat împiedică redeschiderea acestor cauze.
În ceea ce privește dosarele aflate pe rol, Briciu a menționat că efectele hotărârii nu sunt la fel de clare. Din comunicatul CJUE nu rezultă că instanțele ar trebui să renunțe automat la hotărârea de principiu pronunțată de Înalta Curte în 2022, care a consacrat aplicarea standardului național de protecție derivat din Constituție.
El a subliniat că soluția Înaltei Curți s-a bazat pe principiul constituțional al aplicării legii penale mai favorabile, considerat un standard de protecție a drepturilor fundamentale. Briciu a invocat articolele 15 și 20 din Constituția României, care reglementează aplicarea tratatelor internaționale în raport cu legislația internă.
În concluzie, președintele UNBR a apreciat că hotărârea „Lin II” nu schimbă raportul dintre jurisprudența CJUE și standardul constituțional aplicat de instanțele române. Judecătorii vor continua să aplice hotărârea de principiu a Înaltei Curți din 2022 în dosarele aflate în prezent pe rol.
Adrian Toni Neacșu a comentat, afirmând că presa a interpretat greșit comunicatul CJUE. El a subliniat că acesta confirmă că majoritatea cazurilor penale trebuie să respecte reglementările ICCJ, care reflectă principiul constituțional al legii mai favorabile. Neacșu a menționat că instanța europeană a stabilit că standardul românesc de protecție a drepturilor omului este mai înalt decât legislația europeană.
Hotărârea CJUE schimbă însă abordarea în cazul infracțiunilor grave, precizând că acestea trebuie considerate „grave” atunci când suma implicată depășește 50.000 de euro, indiferent de prejudiciul efectiv suferit de bugetul UE.
