Curtea Constituțională a aprobat parțial Legea integrității, afirmă Silvia Uscov
Avocata Silvia Uscov consideră că soluția pronunțată de Curtea Constituțională asupra noii Legi a integrității este corectă juridic, însă avertizează că suspiciunile care planează asupra CCR vor continua să fie exploatate politic.
Uscov a explicat că partenerii necăsătoriți ai demnitarilor nu vor fi obligați să depună declarații, în timp ce prevederea care îi poate încheia mandatul lui Dominic Fritz a trecut testul de constituționalitate.
„O soluție corectă din punct de vedere constituțional la CCR, pe care am susținut-o și eu încă de dinainte de adoptarea finală a legii în această formă, dar problema credibilității acestei decizii rămâne și va fi exploatată de actorii politici”, a transmis Uscov.
Avocata, care a demisionat recent din AUR, a prezentat separat cele trei hotărâri importante luate de judecătorii constituționali.
Potrivit explicațiilor oferite de Uscov, CCR a declarat neconstituțională, în unanimitate, sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. Eliminarea acestei formulări înseamnă că partenerii de viață care nu sunt căsătoriți cu demnitarii sau funcționarii publici nu pot fi obligați să depună declarații de avere și de interese în baza unei noțiuni pe care legea nu o definește suficient de clar.
Judecătorii au declarat neconstituțională și publicarea declarațiilor de interese financiare. Decizia privind publicarea documentelor soților și soțiilor a fost luată în unanimitate, iar cea referitoare la funcționarii și demnitarii vizați de lege, cu majoritate de voturi.
„Deci nu este constituțională depunerea declarațiilor de avere și de interese de către parteneri și publicarea declarațiilor de interese financiare. Acestea se vor depune doar la ANI de către funcționari, demnitari și soți sau soții”, a explicat Uscov.
Altfel spus, obligația de declarare către Agenția Națională de Integritate poate rămâne în anumite situații, dar documentele respective nu vor putea fi publicate în forma stabilită de Parlament.
Curtea Constituțională a declarat însă constituțional, cu majoritate de voturi, articolul potrivit căruia funcția, demnitatea publică sau mandatul unei persoane încetează de drept la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dacă există o decizie definitivă de incompatibilitate ori conflict de interese.
Aceasta este prevederea supranumită în spațiul public „Amendamentul Fritz”, deoarece îl poate afecta direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, în cazul căruia Înalta Curte a confirmat definitiv raportul Agenției Naționale de Integritate.
„Și mandatul domnului Fritz încetează de drept”, este concluzia Silviei Uscov.
Decizia CCR nu conduce însă la pierderea imediată, în cursul zilei de luni, a mandatului de primar. Legea trebuie să treacă mai întâi prin procedura declanșată de admiterea parțială a sesizărilor, iar prevederile declarate neconstituționale trebuie puse în acord cu hotărârea Curții.
Termenul de 30 de zile prevăzut pentru încetarea mandatului va începe să curgă numai după finalizarea procedurii legislative, promulgarea legii, publicarea sa în Monitorul Oficial și intrarea în vigoare.
Dominic Fritz a reacționat dur după hotărârea CCR și a susținut că prevederea a fost introdusă pentru îndepărtarea sa din funcția de primar al Timișoarei. „Este nevoia mafiei să scape de mine”, a afirmat liderul USR, care își leagă speranțele de următoarele decizii ale președintelui Nicușor Dan și de parcursul legislativ al actului normativ.
USR și PNL au susținut în sesizarea adresată CCR că introducerea unei sancțiuni noi pentru situații juridice constatate anterior ar încălca principiul neretroactivității legii. Judecătorii constituționali au respins însă această critică, stabilind că articolul poate rămâne în lege.
Avertismentul avocatei privind credibilitatea hotărârii vine pe fondul scandalului provocat de întâlnirea dintre președinta CCR, Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan, cu numai câteva zile înaintea pronunțării asupra Legii integrității. CCR a susținut că discuția a vizat exclusiv probleme administrative și de organizare a instituției și că nicio cauză aflată pe rol nu a fost discutată în afara cadrului legal. Bolojan a respins, de asemenea, acuzațiile și a afirmat că „se încearcă să se facă din țânțar armăsar”.
În ziua pronunțării, Simina Tănăsescu nu a mai fost judecător raportor în dosar, această calitate fiind preluată de Csaba Asztalos.
Silvia Uscov este avocată și a devenit cunoscută inclusiv prin acțiunile în instanță referitoare la numirea lui Dacian Dragoș și a lui Mihai Busuioc în funcțiile de judecători constituționali. Ea și-a anunțat recent demisia din AUR, susținând că nu mai împărtășește aceleași valori cu formațiunea. Înaintea adoptării Legii integrității, Uscov s-a pronunțat public asupra problemelor de constituționalitate ridicate de obligațiile impuse partenerilor demnitarilor.
Actul normativ are și o miză financiară importantă, fiind legat de un jalon din PNRR care trebuie finalizat până la 31 august. PSD a susținut că întârzierea legii ar putea pune în pericol 771 de milioane de euro, în timp ce contestatarii au argumentat că o lege care nu respectă Constituția ar putea compromite oricum îndeplinirea jalonului.
