Stelian Ion: Cea mai înaltă instanță a României corectată din nou de CJUE
Deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției, susține că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene privind prescripția demonstrează un „eșec instituțional” prin care Înalta Curte de Casație și Justiție „promovează interpretări care favorizează impunitatea”.
Reacția vine după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 – 2018 nu este conformă cu dreptul UE.
„Când cea mai înaltă instanță a României ajunge să fie corectată din nou de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, nu mai vorbim despre o simplă dispută juridică. Vorbim despre un eșec instituțional cu efecte directe asupra încrederii în Justiție și asupra capacității statului de a-i trage la răspundere pe cei care fraudează inclusiv fondurile europene”, a scris Stelian Ion, joi, într-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, este timpul ca România să aleagă între o Justiție „fidelă statului de drept european” și o Justiție care, „prin interpretări artificiale și abuzul unor căi extraordinare de atac, ajunge să protejeze autorii fraudelor grave”.
În opinia sa, când cea mai înaltă instanță este pusă în situația de a fi corectată „în mod repetat” de CJUE pentru că „favorizează riscul de impunitate”, problema nu mai este una tehnică, ci una care vizează chiar raportarea României la dreptul Uniunii Europene.
CJUE este categorică: hotărârea pronunțată de ICCJ în 2024, prin care instanțele române erau împiedicate să respecte decizia CJUE și să lase neaplicată Decizia ICCJ nr. 67/2022 invocând legalitatea și interdicția lex tertia, este incompatibilă cu dreptul Uniunii. Curtea arată că Hotărârea Lin nu încalcă nici principiul legalității, nici interdicția lex tertia și că instanțele române aveau obligația să nu aplice standardul creat de ICCJ atunci când acesta genera un risc sistemic de impunitate pentru fraudele grave împotriva intereselor financiare ale Uniunii.
Mai mult, CJUE sugerează că recursul în casație nu poate deveni un instrument pentru perpetuarea unor soluții contrare dreptului european. CJUE a stabilit că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 – 2018 nu este conformă cu dreptul UE. CJUE a mai stabilit că decizia ICCJ privind prescripția nu se aplică la dosarele aflate pe rol.
Curtea precizează că, „având în vedere importanța pe care o are principiul autorității de lucru judecat în dreptul Uniunii, acest drept nu impune repunerea în discuție a hotărârilor care au dobândit autoritate de lucru judecat și care au constatat, în aplicarea deciziei din anul 2022 a ICCJ, prescripția răspunderii penale pentru fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii”.
Conform CJUE, pe de altă parte, cu toate acestea, o hotărâre care face obiectul unui recurs în casație nu poate, în principiu, să fie considerată o hotărâre care a dobândit autoritate de lucru judecat.
