PSD deschide un nou front împotriva lui Ilie Bolojan
Social-democrații au decis să deschidă un nou front de luptă împotriva lui Ilie Bolojan.
PSD încearcă din 27 aprilie să-l schimbe pe Ilie Bolojan de la șefia Guvernului. Până ieri, lupta s-a dus prin instrumente politice: miniștrii PSD au demisionat din Guvern, după care a fost adoptată o moțiune de cenzură, iar apoi PSD i-a sprijinit pe Eugen Tomac (guvern tehnocrat) și Adrian Veștea (guvern politic) să ajungă premieri.
Însă chiar dacă PSD a reușit să-l demită din funcție pe Bolojan în urmă cu 70 de zile, șeful Guvernului se află în continuare la Palatul Victoria. Social-democrații nu au găsit soluția politică de a instala un nou premier pentru că un prim-ministru demis de Parlament rămâne în funcție până la formarea unui nou guvern și o altă majoritate parlamentară încă nu s-a coagulat.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni seară, într-o emisiune televizată la România TV, că acțiunile partidului intră într-o nouă etapă. După ce în cursul zilei a transmis în premieră că PSD a intrat în opoziție la nivel parlamentar, Grindeanu a explicat seara că deși el nu este un adept al plângerilor penale, totuși PSD a decis să se bată „pe tot terenul” cu „haștagii” care au rămas la guvernare.
În cazul în care social-democrații au „semnale că se depășește cadrul legal”, atunci vor face plângeri penale și „nu mai facem niciun fel de compromis cu acești domni care au o singură politică publică, înjurătura la adresa PSD”, a adăugat acesta. Grindeanu a spus că digitalizarea și privatizările sunt două domenii la care PSD este atent.
„Eu vă anunț ceva. Din acest moment ne vom bate pe tot terenul cu haștagii ăștia. Pe tot terenul! În comune, în orașe, în Parlament, oriunde este nevoie, pentru că pare o pestă care a cuprins România și e datoria noastră să ne luptăm cu ei și voi face acest lucru”, a spus șeful PSD.
„Eu n-am făcut niciodată plângeri penale, dar să știți că acești oameni, când v-am spus că ne vom lupta cu această pestă, merită acest lucru. Ne apucăm atâta vreme cât avem semnale că se depășește cadrul legal, deși nu sunt un adept al acestor acțiuni”, a adăugat el.
Deschiderea afișată de Grindeanu către efectuarea de către PSD a unor plângeri penale legate de activitatea guvernamentală vine în contextul în care liderul social-democrat atenționase în urmă cu câteva săptămâni că 6 miniștri ar putea intra în zona de uzurpare de calități oficiale.
Într-o declarație la Parlament, pe 18 iunie, Grindeanu lansa un avertisment către miniștrii numiți interimar să conducă ministerele vacantate de PSD. „I-am atenționat public pe cei șase înlocuitori ai miniștrilor PSD, în urmă cu câteva zile, să fie atenți, pentru că s-ar putea să intre într-o zonă de uzurpare de calități oficiale. Eu nu cred că mai au dreptul să semneze acte în ministerele unde sunt interimari. Dar, e treaba lor. Fiecare răspunde pentru ceea ce face”, a spus Sorin Grindeanu.
Interpretarea lui Grindeanu este că mandatele miniștrilor interimari, numiți înaintea moțiunii de cenzură, ar fi expirat după 45 de zile. Cealaltă interpretare este că ei fac parte din guvernul demis și nu li se mai aplică regula celor 45 de zile de interimat și astfel pot rămâne în funcție, la fel ca premierul, până la instalarea unui nou guvern.
Miniștrii numiți interimari înainte de demiterea Guvernului sunt: Ilie Bolojan – Energie, Tanczos Barna – Agricultură, Cătălin Predoiu – Justiție, Radu Miruță – Transporturi, Dragoș Pîslaru – Muncă, Cseke Attila – Sănătate.
Uzurparea de calități oficiale reprezintă folosirea fără drept a unei calități oficiale care implică exercițiul autorității de stat, însoțită sau urmată de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, ori exercitarea unei funcții de autoritate după pierderea dreptului de a o deține. Cadrul legal este art. 258 din Codul Penal: (1) Folosirea fără drept a unei calități oficiale care implică exercițiul autorității de stat, însoțită sau urmată de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta funcționarului public care continuă să exercite o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, după ce a pierdut acest drept conform legii. (3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) sau alin. (2) au fost săvârșite de o persoană care poartă, fără drept, uniforme sau semne distinctive ale unei autorități publice, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
