PSD acuză Guvernul demis de „abuz legislativ” și solicită oprirea publicării unor hotărâri
Partidul Social Democrat a depus luni, la Secretariatul General al Guvernului, patru plângeri prealabile prin care îi solicită premierului demis Ilie Bolojan să nu transmită spre publicare în Monitorul Oficial patru hotărâri adoptate în ședința Executivului din 23 iulie 2026.
PSD susține că Executivul, demis prin moțiunea de cenzură adoptată la 5 mai, și-a depășit competențele constituționale, deoarece un Guvern al cărui mandat a încetat poate adopta numai acte necesare administrării treburilor publice, fără să promoveze politici noi. De asemenea, PSD afirmă că interimatul unor miniștri a depășit termenul constituțional de 45 de zile.
Plângerile depuse au și caracterul unei somații administrative. Formațiunea invocă articolul 108 alineatul (4) din Constituție, care stipulează că nepublicarea unei hotărâri în Monitorul Oficial atrage inexistența acesteia, considerând că Executivul poate retrage actele înainte ca ele să intre în ordinea juridică.
În plângeri, PSD cere ca hotărârile să nu mai fie trimise la Monitorul Oficial sau, în cazul în care au fost deja transmise, să fie retrase înainte de publicare. Dacă actele au fost între timp publicate, partidul solicită revocarea sau abrogarea lor.
Cele patru hotărâri contestate sunt: prima hotărâre vizează aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și a planului național de acțiune aferent. Documentul stabilește 11 obiective naționale, instituții responsabile, termene, surse de finanțare, indicatori de performanță și mecanisme de monitorizare.
Consiliul Legislativ nu a emis un aviz negativ pentru această hotărâre, ci a restituit proiectul, arătând că strategiile sunt documente de politici publice, nu acte normative supuse avizării sale. PSD folosește această calificare pentru a susține că un Guvern demis nu putea adopta documentul, Codul administrativ interzicându-i promovarea unor politici noi.
Strategia are efecte pe termen lung și poate influența proiecte precum construcția autostrăzilor, exploatarea gazelor din Marea Neagră prin Neptun Deep și finalizarea sau construirea unor hidrocentrale.
A doua hotărâre contestată modifică reglementările privind compatibilitatea electromagnetică și introducerea pe piață a echipamentelor radio. Proiectul, care transpune Directiva europeană 2024/2749, instituie proceduri speciale pentru situații de urgență pe piața internă, inclusiv evaluarea prioritară a produselor critice, autorizarea temporară înaintea finalizării procedurilor obișnuite și noi reguli de supraveghere a pieței.
Actul a primit avizul negativ nr. 689 din 23 iulie al Consiliului Legislativ, care a apreciat că proiectul nu reprezintă doar o transpunere tehnică a unei directive, ci introduce „o politică publică nouă” în materia liberei circulații a mărfurilor și a pieței interne.
A treia hotărâre modifică mai multe acte normative în domeniul ocupării forței de muncă, introducând cadrul procedural pentru prima de stabilitate, actualizând primele de mobilitate, extinzând categoriile de beneficiari și stabilind reguli privind documentele, termenele, plata, suspendarea, încetarea și recuperarea sumelor din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Proiectul a primit avizul negativ nr. 688 din 23 iulie. Consiliul Legislativ a constatat atât că măsurile reprezintă o politică publică nouă, cât și că unele prevederi completează sau contrazic legea, inclusiv prin stabilirea unui termen de 90 de zile într-o situație în care legea prevede un termen de 60 de zile.
Cea de-a patra hotărâre reglementează acordarea, suspendarea, modificarea și încetarea beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție destinat persoanelor adulte cu handicap. Potrivit plângerii, beneficiul pentru locuire poate ajunge până la valoarea unui salariu minim brut, iar cel de tranziție până la două salarii minime brute.
Proiectul a primit avizul negativ nr. 687 din 23 iulie. Consiliul Legislativ a considerat că procedura reprezintă o politică publică nouă și că unele prevederi au caracter de norme primare, depășind limitele în care Guvernul putea interveni prin hotărâre.
Principalul argument comun al celor patru plângeri este că Guvernul Bolojan și-a pierdut mandatul deplin după adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai. PSD invocă articolul 110 alineatul (4) din Constituție și articolul 37 alineatul (3) din Codul administrativ, care stipulează că Executivul demis poate îndeplini doar actele necesare administrării treburilor publice, fără să promoveze politici noi.
PSD face referire și la situația miniștrilor interimari, menționând că termenul de 45 de zile pentru interimatele începute la 5 mai s-a împlinit la 19 iunie. Plângerile precizează că situația trebuie verificată separat pentru fiecare ministru semnatar sau contrasemnatar, motiv pentru care partidul solicită SGG să comunice identitatea acestora, actele de desemnare și perioadele în care și-au exercitat atribuțiile.
În privința celor trei avize negative, PSD admite caracterul consultativ al acestora, dar notează că Guvernul avea obligația să analizeze observațiile și să motiveze în mod concret decizia de a continua procedura legislativă, conform Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
PSD afirmă că, în paralel cu cele patru plângeri privind actele adoptate la 23 iulie, a contestat pe cale administrativă alte opt hotărâri aprobate după 19 iunie. În total, demersurile formațiunii vizează 12 acte ale Guvernului demis. Partidul a anunțat că marți, 28 iulie, va sesiza Curtea de Apel București cu cereri de suspendare a executării hotărârilor deja publicate.
Pentru actele care nu au fost încă publicate în Monitorul Oficial, cererile ar urma să fie depuse imediat după eventuala publicare. De asemenea, PSD intenționează să sesizeze Avocatul Poporului și Parchetul General pentru a analiza eventualele consecințe juridice ale adoptării și punerii în executare a actelor.
PSD subliniază că demersul său nu contestă oportunitatea protejării biodiversității, sprijinirea persoanelor cu dizabilități, stimularea ocupării forței de muncă sau transpunerea dreptului european, ci se concentrează exclusiv pe competența Guvernului demis de a adopta aceste măsuri. „Tot ceea ce este cu adevărat necesar poate fi adoptat, în deplină legalitate, de un Guvern învestit cu mandat deplin”, este poziția transmisă de PSD.
