Nazare propune achitarea salariilor magistraților, UDMR și PSD se opun
Noua lege a salarizării în sectorul bugetar, o urgență legislativă și o potențială „bombă socială”, a intrat într-un impas politic.
Partidele din fosta coaliție de guvernare au fost invitate săptămâna trecută la Palatul Cotroceni într-o sesiune de „mediere” pentru forma noii legi a salarizării. Actul normativ este o urgență pentru România, fiind jalon neîndeplinit în PNRR cu dată limită de adoptare pe 31 august, iar nerespectarea termenului poate duce la pierderea a 770 de milioane de euro din fondurile europene.
În Parlament încă nu s-a depus o propunere legislativă, pentru că partidele nu au ajuns la un numitor comun, după consultările între ele și după consultări separate cu sindicatele. Guvernul nu are cum să adopte un proiect pentru că și-a pierdut acest atribut legal după ce a fost demis prin moțiune de cenzură și nu poate iniția și nici adopta acte legislative noi.
Ministerul Muncii, condus interimar de Dragoș Pîslaru, a publicat o „formă actualizată” a proiectului. În acest moment lucrurile se află în impas, au explicat surse politice, luni.
Nazare a propus plata salariilor câștigate de magistrați în instanță. Impactul inițial al aplicării noilor grile de salarizare era de aprox. 8 miliarde de lei, iar în „forma actualizată” s-a ajuns la un consens ca fondul de salarii să ajungă la aprox. 12 miliarde de lei. Surplusul de 4 miliarde de lei provine din economii la buget: prognoza de creștere a fost de 8 miliarde lei și s-a ajuns la 12 miliarde pentru că prognoza de execuție bugetară pe acest an e mai mică decât cea prognozată.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a propus ca cele 4 miliarde economisite să fie alocate către alte cheltuieli conexe salariilor din sistemul bugetar, de exemplu pentru plata salariilor restante pe care magistrații le-au câștigat definitiv în instanțe, conform unor surse parlamentare.
PSD nu o să voteze legea salarizării în forma actuală, a anunțat luni, la Parlament, președintele formațiunii, Sorin Grindeanu. Pe fond, social-democrații spun că trebuie clarificat un mare paradox: de ce toată lumea e nemulțumită că le scad veniturile deși fondul de salarii e mai mare cu 4 miliarde. „În ceea ce priveşte legea salarizării, am fost informat de către colegul meu. Florin Manole a finalizat întâlnirile cu sindicatele. PSD lucrează în acest moment, împreună cu organizaţiile sindicale, la o serie de amendamente consistente, prin care să facem o lege mai echitabilă şi care să respecte şi anvelopa bugetară. Este clar că în forma actuală PSD nu poate vota o lege care nemulţumeşte pe toată lumea şi care taie din banii profesorilor, medicilor şi militarilor. Este exclus ca PSD să susţină această variantă. Repet, exclus”, a anunţat liderul PSD.
Surse parlamentare au declarat că nici UDMR nu susține versiunea actuală a proiectului. Sindicatele au venit la partidele parlamentare cu propunerea de aplicare în etape a noii legi a salarizării. Conform surselor, propunerile sindicatelor ar duce la un impact total de aprox. 36 miliarde lei. Soluția ar putea fi, conform propunerii acestora, ca oficialii europeni să accepte ca grila de salarizare să fie aplicată în etape, pe parcursul a trei ani, astfel că impactul bugetar să crească în fiecare an cu câte 12 miliarde lei.
Valoarea de referință și regimul sporurilor sunt principalele probleme. Noua grilă de salarizare este construită pornind de la o valoare de referință de 4.100 de lei și coeficienți cuprinși între 1 și 8, ceea ce înseamnă că salariile de bază vor varia, teoretic, între 4.100 și 32.800 de lei. Discuțiile vizează dacă valoarea de referință să rămână 4.100 de lei sau să fie ajustată la nivelul salariului minim pe economie, în valoare de 4.325 lei, conform surselor.
Regimul sporurilor trebuie șlefuit după adoptarea noii legi a salarizării și reprezintă un factor imprevizibil care generează probleme, conform surselor. Partidele nu au fost invitate, până la această oră, la o nouă rundă de discuții la Cotroceni.
