Legea salarizării trimisă la Bruxelles fără consultarea partidelor, impact bugetar major
O nouă controversă a apărut în discuțiile legate de Legea salarizării unitare. Partidele nu au primit încă noua variantă a proiectului, însă ministrul interimar Dragoș Pîslaru ar fi transmis marți, 18 august, o variantă Comisiei Europene pentru feedback, potrivit unor surse politice. Problema majoră este impactul bugetar, pentru că, în forma trimisă la Bruxelles, acesta ar fi de cel puțin 18 miliarde de lei și s-ar putea apropia de 20 de miliarde, mult peste anvelopa discutată până acum.
Surse politice au declarat că liderii partidelor din fosta coaliție nu au primit până miercuri noua variantă a Legii salarizării și nu și-au dat acordul asupra formei transmise Comisiei Europene. Cu toate acestea, Dragoș Pîslaru ar fi trimis marți proiectul la Bruxelles și ar aștepta observațiile Comisiei Europene. Sursele critică procedura aleasă, susținând că Pîslaru „a inversat din nou ordinea” și solicită punctul de vedere al Comisiei Europene asupra unui proiect care nu a fost încă agreat de partidele care ar trebui să îl susțină și să îl adopte în Parlament.
Impactul bugetar estimat se ridică la 18-20 de miliarde de lei, comparativ cu cele 8 miliarde disponibile inițial. Dragoș Pîslaru declara în luna mai că spațiul disponibil pentru reforma salarizării era de aproximativ 8 miliarde de lei, arătând că masa salarială ar putea crește de la aproximativ 166 de miliarde la 174 de miliarde de lei. Ulterior, după negocieri politice și discuții cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană, plafonul a fost împins până la 12,1 miliarde de lei.
Până pe 17 iulie, Pîslaru declara că aceasta este „valoarea maximală” pe care România și-o poate permite, asociată unui prag de 7,3% pentru creșterea masei salariale. Premierul Ilie Bolojan a vorbit, la rândul său, despre un plafon de aproximativ 12 miliarde de lei pentru noua lege. Potrivit noilor informații obținute pe surse politice, Ministerul Finanțelor ar avea însă pentru 2027 un spațiu de numai aproximativ 8 miliarde de lei pentru creșterile generate de salarizarea bugetarilor, în timp ce limita politică ajunsese la aproximativ 12 miliarde.
În aceste condiții, un proiect cu un impact de 18-20 de miliarde de lei ar depăși cu aproximativ 6-8 miliarde inclusiv plafonul de 12,1 miliarde prezentat public până acum drept limita maximă. Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Pîslaru avertiza chiar el, la prezentarea proiectului, asupra riscului repetării experienței Legii 153/2017, despre care afirma că fusese construită printr-o „supralicitare” de aproximativ 20 de miliarde de lei fără acoperire și că aplicarea incompletă a legii a generat ulterior procese și obligații de plată de miliarde de lei pentru stat.
Disputa ar urma să fie tranșată politic joi, 20 august, când liderii partidelor din fosta coaliție sunt așteptați la Palatul Cotroceni. Potrivit surselor politice, întâlnirea convocată de președintele Nicușor Dan va începe la ora 14:00, iar tema centrală va fi Legea salarizării. La discuții sunt așteptați Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor. Cotroceniul a găzduit și rundele anterioare de negocieri asupra legii, ultima reuniune importantă având loc în urmă cu doar câteva zile.
Scopul întâlnirii de joi este obținerea unui acord politic pe forma finală, într-un moment în care partidele trebuie să clarifice inclusiv dacă sunt dispuse să susțină un impact bugetar mult mai mare decât cel discutat anterior. Graba este explicată și de calendarul PNRR. Reforma salarizării reprezintă un jalon de care este legată o sumă de aproximativ 770 de milioane de euro, iar Dragoș Pîslaru a avertizat public că legea trebuie adoptată și promulgată până la 31 august 2026. În urmă cu numai nouă zile, ministrul interimar vorbea despre „ultima șansă” pentru adoptarea reformei și susținea că proiectul pentru care se încearcă obținerea consensului politic alocă aproximativ 12 miliarde de lei pentru corectarea inechităților din sistem.
