Legea hidrocentralelor din ariile protejate, supusă votului final în Senat
Legea care ar putea debloca șapte mari proiecte hidroenergetice a primit, miercuri, o puternică susținere politică în cadrul ședinței reunite a comisiilor de specialitate ale Senatului.
Senatorii din Comisia pentru mediu, Comisia pentru energie, Comisia economică și Comisia pentru ape au votat, cu majoritate de voturi, împotriva cererii de reexaminare formulate de șeful statului, exprimându-se în favoarea adoptării legii în forma care a trecut de Parlament. Astfel, legea va fi supusă votului final în plenul Senatului, în forma criticată de șeful statului.
Au votat împotriva cererii lui Nicușor Dan senatorii din PSD, UDMR, AUR și PACE, în timp ce senatorii USR și PNL fie s-au poziționat de partea șefului statului, fie s-au abținut.
Miza este una majoră pentru sistemul energetic, având în vedere că legea permite modificarea ariilor naturale protejate prin scoaterea din perimetrul acestora a unor amenajări hidroenergetice realizate în proporție de până la 90%.
Ministerul Energiei identificase recent șapte amenajări ce ar putea beneficia de noul cadru legislativ: Pașcani, Răstolița, Surduc–Siriu, Livezeni–Bumbești, Cornetu–Avrig, Cerna–Motru–Tismana și Cerna–Belareca. Lucrările în aceste zone au fost suspendate din 2007, când au fost trasate perimetre de arii naturale protejate.
Amenajările hidroenergetice pot produce energie, opresc viiturile, sunt o rezervă de apă potabilă și reprezintă o sursă pentru irigații.
Diana Buzoianu a intervenit online în ședința de la Senat, afirmând că termenul de 60 de zile pentru modificarea ariilor protejate nu poate fi respectat în practică, oferind exemplul unui parc național pentru care a fost nevoie de un an de zile. „60 de zile e doar un termen populist care nu poate fi îndeplinit. Cui îi folosește să fie mutilate ariile protejate?”, a spus ea.
Suplimentar, doi directori din minister au spus miercuri că legea în forma actuală va declanșa, cel mai probabil, o procedură de infringement a Comisiei Europene împotriva României.
La finalul ședinței, înaintea votului din comisiile reunite, Buzoianu a vrut să mai ia cuvântul și nu i s-a acordat, lucru care a provocat o discuție contradictorie între cei din sală și cei din online. PSD și AUR în special au contrazis-o pe Buzoianu și pe senatorii USR care îi susțineau punctul de vedere.
Daniel Zamfir a declarat miercuri în ședința comisiilor senatoriale că a studiat cererea de reexaminare a Președintelui și a concluzionat că, în afara unor aspecte legate de reformularea unor texte, CCR a spus că legea este perfect constituțională. Zamfir a subliniat că această lege nu dorește să schimbe cumva procedurile de avizare a unor construcții hidroenergetice în ariile protejate, ci face dreptate în legătură cu cum au fost trasate ariile protejate în 2007, când dintr-o eroare gravă a Ministerului Mediului s-au trasat din birou fără să se țină cont că acolo erau niște obiective hidroenergetice terminate până la 90%.
Violeta Alexandru a afirmat că președintele sugerează un echilibru și că ar trebui găsită o formulă legislativă de compromis pentru continuarea proiectelor de interes național, fără a risca infringementul. USR nu se opune construcției hidrocentralelor, ci adoptării unor legi care contravin legislației Uniunii Europene.
Petrișor Peiu a anunțat că AUR va vota pentru ca legea să fie trimisă președintelui pentru promulgare în forma criticată de Nicușor Dan. Cezar Petre a adăugat că votul lor nu este în favoarea unui partid, ci în interesul național.
Nicușor Dan a încercat să oprească actul normativ invocând încălcarea dreptului la un mediu sănătos și a legislației europene. Legea adoptată de Parlament în octombrie 2025 a fost atacată de Nicușor Dan la Curtea Constituțională, care a respins criticile președintelui în iunie 2026, stabilind că legea este constituțională. În loc să semneze decretul de promulgare a legii, președintele a trimis legea în Parlament pentru reexaminarea ei.
Acum, președintele nu mai contestă constituționalitatea legii, ci oportunitatea sa, subliniind lipsa unor evaluări actualizate și riscul ca proiecte vechi de zeci de ani să fie reactivate fără suficiente garanții pentru mediu.
O altă obiecție majoră a președintelui se referă la criteriul istoric utilizat de lege, care dovedește doar că investiția a fost aprobată în trecut, dar nu că aceasta mai este viabilă din punct de vedere tehnic, util energetic și sustenabil economic.
Nicușor Dan a mai invocat riscul unor noi procese și blocaje, având în vedere modificările legislative intervenite între inițierea legii și august 2026, inclusiv zonele prioritare pentru biodiversitate.
Legea criticată de Nicușor Dan prevede că, în termen de 60 de zile, se vor modifica limitele ariilor naturale protejate, în cazul în care, la data de 29 iunie 2007, existau aprobări pentru realizarea de amenajări hidroenergetice. Noile limite vor exclude perimetrul amenajărilor hidroenergetice și drumurile de acces aferente acestora. De asemenea, legea introduce o excepție de la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele desemnate de CSAT „care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență”.
Conform definiției din lege, arie naturală protejată înseamnă „zona terestră și/sau acvatică în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecție și conservare, stabilit conform prevederilor legale”.
