Florin Cîțu: Ministerul Finanțelor ar putea anticipa un downgrade
Fostul premier Florin Cîțu avertizează Ministerul Finanțelor, afirmând că România ar putea încerca să împrumute sume mai mari de pe piața internă înainte de un posibil downgrade al ratingului de țară.
Într-o postare pe Facebook, Cîțu afirmă că modificările în ritmul împrumuturilor Ministerului Finanțelor ar putea reflecta „semnale negative” din discuțiile cu agențiile de rating. Pentru luna iulie, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 8,5 miliarde de lei de la băncile comerciale, cu 900 de milioane de lei mai mult față de suma programată în luna iunie, conform datelor din prospectele de emisiune. Acești bani sunt destinați finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice.
Cîțu observă că, în condiții economice stabile, Ministerul Finanțelor obișnuia să solicite sume de 400-500 de milioane de lei la licitațiile de titluri de stat, însă recent a început să ceară sume mult mai mari. „În condiții economice stabile, Ministerul Finanțelor venea la licitațiile de titluri de stat și cerea prin prospect 400–500 de milioane de lei. De la o vreme a început să dubleze și chiar să tripleze sumele pe care vrea să le împrumute din start la o singură ședință. Programul pe iulie: 8,5 miliarde de lei de pe piața internă, cu aproape un miliard peste iunie”, a scris fostul premier.
Conform calendarului prezentat public, în iulie sunt programate o emisiune de certificate de trezorerie de 1 miliard de lei și 11 licitații pentru obligațiuni benchmark, totalizând 7,5 miliarde de lei, la care se pot adăuga sesiuni suplimentare de oferte necompetitive.
Cîțu sugerează că majorarea sumelor solicitate de Ministerul Finanțelor ar putea fi legată de discuțiile cu agențiile de rating. „Cea mai probabilă explicație este că Ministerul a primit semnale negative din discuțiile cu agențiile de rating și încearcă să împrumute cât mai mult înainte ca finanțarea să devină mai scumpă sau imposibilă”, afirmă Cîțu.
Afirmatia sa nu este însoțită de documente publice care să confirme existența unor semnale transmise Ministerului Finanțelor de către agențiile de rating, însă vine într-un moment în care România se află deja sub presiune pe partea de rating suveran. S&P a reconfirmat în mai 2026 ratingul României la „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă, iar Fitch a menținut în februarie ratingul „BBB-”, tot cu perspectivă negativă.
Cîțu leagă riscul unui downgrade și de situația politică internă, susținând că un guvern demis are capacitate limitată de a adopta măsuri bugetare majore. „Având în vedere că guvernul demis nu poate înainta legea bugetului și nici măcar să facă rectificare bugetară, estimez că probabilitatea unui downgrade în perioada următoare a depășit 70%”, a transmis Cîțu.
Fostul premier cere Ministerului Finanțelor să explice public dacă există informații suplimentare privind riscurile la adresa ratingului de țară. „Întrebări: ce știe Ministerul Finanțelor și nu spune public? Și dacă știe, n-ar trebui să le spună și românilor, ca să se protejeze?”, a mai scris Cîțu.
Un eventual downgrade ar avea consecințe importante pentru costurile de finanțare ale statului. România se află în prezent la limita inferioară a categoriei „investment grade” în evaluările marilor agenții de rating, iar perspectiva negativă indică riscul ca ratingul să fie coborât dacă finanțele publice se deteriorează sau dacă măsurile de consolidare fiscală nu sunt considerate credibile.
Ministerul Finanțelor arată, în documentele bugetare, că politica de finanțare pentru 2026 urmărește asigurarea necesarului de finanțare, limitarea riscurilor asociate datoriei publice și dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat. Instituția menționează totodată că va menține o abordare „flexibilă și transparentă” în procesul de finanțare, reacționând la condițiile de piață și la comportamentul investitorilor.
