CSM contestă noua lege a salarizării, afectând independența justiției
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, alături de membrii aleși ai CSM, reprezentanți ai societății civile, adresează un avertisment sever în legătură cu noul proiect al Legii salarizării, subliniind că grilele propuse nu constituie doar o problemă de venituri, ci afectează poziția constituțională a puterii judecătorești.
CSM subliniază că președintele Înaltei Curți ar urma să fie plasat salarial sub miniștri, consilieri prezidențiali sau lideri de grup parlamentar, anunțând că va utiliza „toate instrumentele instituționale și mijloacele legale” pentru a proteja statutul magistraților.
În declarația intitulată „Declarație privind independența statutară a magistraturii”, CSM atrage atenția asupra aspectului juridic al proiectului, menționând că acesta este folosit ca bază pentru negocieri și pentru o posibilă inițiativă parlamentară, în ciuda suspendării procedurii de elaborare a acestuia de către Curtea de Apel București.
„Consiliul constată că proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice continuă să fie menținut în circuitul public și să constituie baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin eventuala asumare a acestuia de către membri ai Parlamentului, în condițiile în care procedura inițială de elaborare a proiectului, de care nu poate fi disociat, a fost suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București”, se arată în comunicat.
Curtea de Apel București a admis cererea Federației SANITAS și a suspendat procedura proiectului publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond nr. 3657/2/2026. Hotărârea poate fi atacată cu recurs.
CSM evidențiază că problema principală este modul în care proiectul stabilește ierarhia salarială a funcțiilor din stat. „Modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor. Prin ierarhiile pe care le instituie, proiectul pune în discuție însăși poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului”, avertizează Consiliul.
Ca exemplu, CSM menționează situația președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, căruia proiectul îi atribuie un coeficient de salarizare de 6,15. „Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului”, subliniază CSM.
Conform grilei invocate de CSM, consilierii prezidențiali, liderii grupurilor parlamentare, vicepreședinții Camerelor, miniștrii, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei premierului ar avea coeficienți de până la 6,50. Consiliul consideră că această diferență nu poate fi justificată prin ierarhia instituțională: „O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești.”
CSM observă că aceeași situație se regăsește și la nivelurile inferioare ale sistemului judiciar. Un judecător al Înaltei Curți cu vechime maximă ar avea coeficientul 5,50, comparativ cu 6,50 pentru primarul general al Capitalei și 6,00 pentru președintele unui consiliu județean, primarul unui municipiu reședință de județ sau primarul unui sector al Bucureștiului.
De asemenea, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani este poziționat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabilește coeficientul 4,35, precizează CSM.
Consiliul menționează și diferențele generate de sporurile acordate altor categorii de bugetari. Potrivit instituției, magistrații se află printre categoriile ale căror remunerații nu sunt completate prin sporuri, sume forfetare sau alte facilități, în aceeași manieră ca în alte sectoare. CSM dă exemplul unui spor de 40% prevăzut de proiect, susținând că, prin aplicarea acestuia, „cei mai mulți dintre funcționarii publici din Ministerul Finanțelor și entitățile teritoriale subordonate acestuia, precum și multe alte funcții publice din administrația publică centrală și locală vor beneficia de venituri salariale mult superioare celor prevăzute pentru magistrați.”
CSM subliniază că nu contestă doar cuantumul salariilor, ci filosofia grilei și mesajul instituțional pe care aceasta îl transmite. „Aceste exemple nu exprimă simple diferențe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice. Ele reflectă o opțiune de poziționare instituțională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcții aparținând puterii executive, puterii legislative sau administrației publice locale”, se arată în declarație.
CSM consideră că o asemenea grilă „transmite instituțional că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului”, contrar principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor. Constituția prevede, la art. 1 alin. (4), organizarea statului conform principiului separației și echilibrului puterilor, iar art. 124 alin. (3) stabilește că judecătorii sunt independenți și se supun doar legii. CSM are, conform art. 133 alin. (1), rolul constituțional de garant al independenței justiției.
CSM respinge și perspectiva conform căreia menținerea unui anumit nivel salarial pentru judecători și procurori ar reprezenta apărarea unor privilegii. „Consiliul subliniază că salarizarea adecvată a magistraților nu constituie un privilegiu profesional, ci reprezintă una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției”, se arată în comunicat.
CSM plasează actualul proiect într-un context mai larg, evidențiind modificările care au vizat statutul magistraților în ultimul an: „Începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a fost subiectul unor intervenții legislative succesive, însoțite de o amplă retorică publică ostilă magistraturii. Actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă a aceluiași proces de diminuare succesivă a garanțiilor statutare ale magistraților.”
În finalul declarației, mesajul CSM devine mai clar. „Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat. Independența justiției nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanțiile necesare exercitării sale, inclusiv cele
