Adrian Toni Neacșu: Mandatele interimare ale miniștrilor din guvernul Bolojan sunt legale

SS1
SS1
Avatar photo
DeSS1

Adrian Toni Neacșu: Mandatele interimare ale miniștrilor din guvernul Bolojan sunt legale

Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM, a discutat despre legalitatea mandatelor miniștrilor interimari din cabinetul Bolojan, afirmând că acestea pot continua și după expirarea celor 45 de zile de interimat aferente demiterii prin moțiune de cenzură.

Neacșu subliniază că această situație nu încalcă nici legea, nici Constituția. De asemenea, el menționează că analiza sa este complexă și nu este destinată nespecialiștilor.

În rezumat, el argumentează că cei șapte miniștri interimari din Guvernul demis Ilie Bolojan nu au un mandat limitat la 45 de zile, ci își pot continua activitatea pe întreaga durată a funcționării guvernului, până la formarea unui nou executiv. Continuarea activității ministeriale după cele 45 de zile nu constituie o infracțiune sau o încălcare a Constituției.

La 23 aprilie 2026, miniștrii PSD au demisionat din Guvern, iar prin decrete prezidențiale publicate la 27 aprilie 2026, au fost constatate vacanțele funcțiilor și desemnați miniștri interimari, conform art. 107 alin. (4) din Constituție. Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026, rămânând în funcție doar pentru administrarea treburilor publice, conform art. 110 alin. (4), până la depunerea jurământului de către noul Guvern.

Publicitate
Ad Image

O întrebare legitimă se ridică în această situație: ce se întâmplă cu miniștrii interimari dacă termenul de 45 de zile prevăzut de art. 107 alin. (4) a expirat înainte de învestirea noului Guvern? De exemplu, cei șapte miniștri din cabinetul demis Ilie Bolojan au depășit termenul de interimat încă din 11 iunie 2026, fiind deja în a 78-a zi de interimat ministerial.

Neacșu remarcă faptul că Curtea Constituțională nu a emis nicio decizie pe o speță similară. Deși există interpretări care sugerează că interimatul încetează de drept la expirarea celor 45 de zile, el consideră că această viziune este incompletă, deoarece nu ține cont de efectele moțiunii de cenzură.

După ce Parlamentul a retras încrederea Guvernului, acesta nu mai funcționează în regimul constituțional obișnuit, fiind aplicabil art. 110 alin. (4). Acesta explică că Guvernul își continuă activitatea în componența existentă la data adoptării moțiunii de cenzură.

Neacșu își susține concluzia prin trei argumente. Primul se referă la faptul că Guvernul este o autoritate colegială, iar modificarea structurii interne nu poate avea loc fără un text constituțional care să permită acest lucru. Al doilea argument se bazează pe relația dintre art. 85 și art. 110 din Constituție, care stipulează că interimatul este o soluție temporară, iar după demiterea Guvernului, nu mai există posibilitatea remanierii. Al treilea argument subliniază că, dacă interimatul ar înceta automat, ministerele ar putea rămâne fără conducere, ceea ce ar crea un vid de autoritate.

Neacșu concluzionează că, după o moțiune de cenzură, nu mai este relevantă durata interimatului, ci continuitatea Guvernului demis, care își exercită atribuțiile în componența existentă la momentul retragerii încrederii Parlamentului. Distincția dintre ministrul titular și ministrul interimar devine nerelevantă, deoarece ambii sunt demiși, iar Guvernul își conservă structura și distribuirea mandatelor până la formarea unui nou executiv.

Sorin Grindeanu a declarat că PSD și PNL nu mai pot colabora. El a afirmat: „Eu azi am fost de acord cu această variantă, dar au respins-o. Domnii sunt puternici, domnii cu 10% încearcă să dea linia în România.” Grindeanu a continuat să critice deciziile recente ale PNL și a declarat că PSD nu mai poate fi văzut doar ca o rezervă de voturi.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *