Adrian Negrescu laudă analiza lui Ilie Bolojan despre criza economică din România
Analistul economic Adrian Negrescu apreciază măsurile adoptate de guvernul Bolojan, în contextul unei scăderi economice anunțate de INS pentru România.
Negrescu subliniază că un aspect pozitiv este reducerea deficitului bugetar, care a fost diminuat mai mult decât cer regulile Uniunii Europene. România se află, în opinia sa, într-o perioadă de „Epocă de Gheață” economică.
„Datele anunțate astăzi de INS vin să confirme că economia se află într-un fel de „Ice Age” din punct de vedere investițional, în care această formă de stagflație cu iz puternic autohton a devenit realitate”, a declarat el. Negrescu consideră că stagnarea economică și inflația ridicată sunt cauzate în principal de deciziile administrative toxice luate de guvernele anterioare.
„Altfel spus, în mare parte ne-am săpat singuri groapa economică în care ne aflăm în prezent”, a adăugat el. Totuși, dincolo de declarațiile alarmiste ale unor politicieni, există o scădere benefică a deficitului bugetar, care reprezintă principalul argument pentru menținerea ratingului de țară.
De asemenea, economia a reușit să supraviețuiască provocărilor generate de creșterea impozitelor, scăderea vânzărilor și blocajul financiar. „Marile companii de impact din economie și-au restructurat activitatea, s-au adaptat noii realități economice și nu asistăm la o prăbușire economică, anunțată cu surle și trâmbițe de interesele politice”, a afirmat analistul.
Negrescu a evidențiat că importanța cheltuielilor statului a crescut, atât în zona consumului colectiv al administrațiilor publice, cât și în sectorul investițiilor. Creșterea din domeniul construcțiilor se datorează, în mare parte, proiectelor finanțate din fonduri europene, inclusiv din PNRR.
„Dacă n-ar fi aceste finanțări, economia s-ar fi dus în recesiune. De aici și nevoia stringentă de a atrage toți banii europeni disponibili, singura finanțare reală, certă, de care economia poate beneficia dincolo de împrumutul public și de înghețul investițional privat”, a subliniat el.
În privința viitorului, Negrescu estimează că economia va continua să funcționeze la limita supraviețuirii, cu afaceri afectate de scăderea consumului și investiții stagnante, într-un climat de incertitudine și pesimism. „Această evoluție cu iz de „dinți de fierăstrău”, cu trimestre cu rezultate bune și altele mai proaste, va continua probabil până în 2028”, a precizat el.
Problemele structurale din economie, cum ar fi scăderea creditului furnizor și blocajul financiar, vor continua să influențeze semnificativ dinamica economică. „Ce vedem acum, în esență, este o corecție masivă de care economia avea nevoie după ce ani de zile a fost dopată cu un consum pe datorie”, a concluzionat Negrescu.
„Este o economie mai rezilientă? Cu siguranță că da. Restructurările masive din sectorul de business fac ca efectele negative să se disipeze treptat. Dacă bula AI se va sparge și se va transpune într-o criză globală, măcar vom fi mai bine pregătiți pentru a absorbi efectele negative”, a mai spus el. „De voie, de nevoie, ne-am călit din punct de vedere economic, am revenit cu picioarele pe pământ și, din această perspectivă, poate vom fi capabili să exploatăm oportunitățile”, a încheiat analistul.
Conform datelor prezentate de INS, economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru al acestui an. Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere de 1,2% pe seria brută și de 1,1% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu trimestrul I din 2025. Totodată, comparativ cu trimestrul IV din 2025, PIB-ul s-a menținut constant în termeni reali.
În termeni nominali, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I din 2026 a fost de 405,9 miliarde de lei pe seria brută și de 499,7 miliarde de lei pe seria ajustată sezonier, la prețuri curente. Din analizele INS, dinamica PIB-ului și a valorii adăugate brute nu s-au modificat semnificativ față de estimările anterioare.
