Tudorel Toader explică motivul respingerii legii incompatibilităților: nu era neconstituțională, ci a fost influențată de interese
Fostul judecător al Curții Constituționale, Tudorel Toader, a afirmat că amendamentul PSD ce ar fi putut duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, nu ridica probleme de neconstituționalitate.
Conform interpretării lui Toader, măsura nu s-ar fi aplicat retroactiv, chiar dacă lua în calcul conflicte de interese sau incompatibilități constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii. Proiectul de lege privind integritatea în funcțiile publice a fost respins de Senat, obținând doar 55 de voturi favorabile.
Amendamentul controversat a fost adoptat de Comisia juridică, la propunerea senatorului PSD Ion Cristinel Rujan, cu sprijinul parlamentarilor AUR. Proiectul va fi redepus, fără amendamentele care au generat conflictul între partide.
Textul amendamentului prevedea că persoanele față de care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, chiar înainte de intrarea în vigoare a legii, își vor pierde funcția în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii reglementări.
Dominic Fritz a acuzat PSD că a redactat amendamentul „cu dedicație” pentru a-l îndepărta de la conducerea Primăriei Timișoara, considerând că se introduce o sancțiune pentru fapte petrecute înainte de adoptarea legii și a calificat măsura drept neconstituțională.
În data de 18 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul lui Fritz împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate, confirmând existența unui conflict de interese administrativ.
Tudorel Toader a explicat că trebuie făcută distincția între data faptelor care au generat conflictul de interese și data la care noua lege ar fi produs efectul juridic al încetării mandatului. „Legea se aplică pe viitor”, a declarat Toader, subliniind că nu este obligatoriu ca toate situațiile juridice avute în vedere să se fi născut după intrarea sa în vigoare.
El a oferit ca exemplu situația unui parlamentar declarat incompatibil pentru fapte comise într-un mandat de deputat, care a început un mandat de senator. Constatarea definitivă făcută pentru vechiul mandat poate avea consecințe asupra noii funcții eligibile.
Tudorel Toader a afirmat: „Nu este neconstituțională legea pentru că, pe de o parte, se aplică după intrarea legii în vigoare și se aplică pentru un motiv pe care cineva îl are în portofoliul lui, că s-a aflat într-o stare de incompatibilitate.” El a adăugat că statul nu este obligat să mențină într-o nouă demnitate o persoană despre care s-a stabilit definitiv că a încălcat regimul integrității.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a subliniat că situația mandatului lui Dominic Fritz trebuie analizată în raport cu hotărârea definitivă pronunțată de Înalta Curte: „Este o decizie a ÎCCJ care vorbește foarte clar despre sancțiuni, pierderea mandatului acum, când s-a constatat, nu peste doi ani.”
PNL a refuzat, în cele din urmă, să voteze proiectul în forma modificată de Comisia juridică.
Conform ANI, Dominic Fritz a contractat în campania electorală un împrumut de la o persoană fizică, iar ulterior, în exercitarea funcției, a participat la emiterea unui act administrativ în beneficiul societății reprezentate de creditorul respectiv. Agenția a considerat că edilul avea obligația să se abțină de la semnarea documentului.
Este vorba despre un referat referitor la modificarea unui Plan Urbanistic Zonal, documentația fiind realizată de firma unui arhitect care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală. Suma a fost restituită din rambursarea cheltuielilor electorale efectuate de Autoritatea Electorală Permanentă.
Dominic Fritz a susținut că PUZ-ul fusese pregătit integral înainte de a deveni primar și că, în a doua zi de mandat, a semnat doar o variantă identică a unui document deja aprobat de predecesorul său. Înalta Curte a stabilit însă că, în cazul conflictului de interese, nu este necesar să se dovedească un prejudiciu concret sau un act de corupție, fiind suficientă existența unui interes patrimonial care ar putea afecta imparțialitatea demnitarului în emiterea actului.
