Scandalul Legii integrității se intensifică: fostul ministru al Justiției acuză modificări după plecarea sa
Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, afirmă că forma actuală a proiectului Legii integrității trimis în Parlament nu reflectă versiunea elaborată în timpul mandatului său.
Marinescu susține că modificările referitoare la conflictele de interese, interdicțiile impuse demnitarilor și publicarea declarațiilor de avere au fost introduse după plecarea sa și reprezintă opțiunile actualei coaliții de guvernare.
Declarațiile sale vin în contextul unui scandal politic, după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul nu va vota articolele care ar reduce atribuțiile Agenției Naționale de Integritate sau care ar permite unor persoane aflate în conflict de interese să evite interdicția de a ocupa funcții publice.
Marinescu afirmă că, în timpul mandatului său, se pregătise o altă variantă a legii. Pe Facebook, acesta a explicat că un grup de lucru format la nivelul ministerului și al Agenției Naționale de Integritate a elaborat, înainte de încheierea mandatului său, un set de soluții juridice pentru întărirea legislației privind integritatea.
Modificările urmăreau îndeplinirea jaloanelor asumate prin PNRR, alinierea legislației la Decizia Curții Constituționale nr. 297/2025 și respectarea standardelor necesare pentru aderarea la OCDE.
Marinescu a subliniat că forma pregătită în timpul mandatului său era distinctă de proiectul aflat în Parlament, care a generat reacții negative în spațiul politic.
Planul inițial prevedea adoptarea unei ordonanțe de urgență și a unui proiect separat. Conform fostului ministru, măsurile necesare pentru îndeplinirea rapidă a jaloanelor din PNRR trebuiau adoptate printr-o ordonanță de urgență, iar aspectele legate de publicarea declarațiilor de avere și de interese urmau să fie reglementate printr-un proiect de lege.
Marinescu a explicat că publicitatea declarațiilor viza domenii care nu puteau fi reglementate prin ordonanță de urgență și necesitau o dezbatere publică și parlamentară.
Curtea Constituțională a decis în 2025 că declarațiile de avere trebuie depuse în continuare la ANI, dar nu mai pot fi publicate în forma anterioară pe site-urile instituțiilor. În lipsa unei noi formule legislative, declarațiile depuse de demnitari ar putea rămâne nepublice.
Fostul ministru a susținut că, după încheierea mandatului său, Ministerul Justiției a decis reunirea soluțiilor într-un singur proiect de lege. Această schimbare a fost determinată de faptul că un Guvern demis nu poate adopta ordonanțe de urgență și trebuie să se limiteze la actele necesare administrării curente.
Marinescu a invocat și poziția exprimată de PSD, conform căreia un Executiv demis nu poate iniția politici publice noi prin ordonanțe de urgență.
Fostul ministru se delimitează de prevederile controversate din Legea integrității, afirmând că acestea reprezintă „opțiunile actualului Guvern”.
În acest context, el a transmis responsabilitatea pentru modificările controversate actualei conduceri a Ministerului Justiției și partidelor care susțin proiectul.
Sorin Grindeanu a declarat că PSD nu va susține proiectul în forma actuală și a acuzat USR că încearcă să diminueze standardele privind integritatea și atribuțiile ANI. Acesta a contestat introducerea unor praguri financiare și condițiile care ar putea conduce la neaplicarea interdicției de până la trei ani.
USR respinge acuzațiile, purtătorul de cuvânt Cristian Seidler afirmând că formațiunea nu a depus amendamentele invocate de Grindeanu, iar Dominic Fritz a precizat că legea va reglementa doar situații viitoare și nu poate produce efecte retroactive în cazul său.
