Partidele de familie se desființează, iar PSDI și PSDU nu vor fi acceptate
Cererile de înregistrare a unui nou partid politic nu se vor mai putea depune în forma actuală cu 3 membri fondatori, prevede noul proiect al Legii partidelor politice prezentat, vineri, de președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu.
De asemenea, denumirile care „clonează” denumirea unui alt partid, precum PSDI și PSDU, ar putea să nu mai fie acceptate. Președintele AEP a spus că instituția a analizat situația din Europa, unde legislația prevede un număr minim de membri fondatori ai unui partid care variază de la 100 de membri în Croația, 200 de membri în Grecia, 500 de membri în Bulgaria și chiar 2.000 de membri în Lituania.
În România, cererea de înregistrare a unui partid trebuie să fie însoțită de semnăturile a cel puțin 3 membri fondatori. Conform lui Țuțuianu, acest lucru a permis să apară cazuri în care membri aceleiași familii să poată să înregistreze mai multe partide, iar apoi să ceară diverse beneficii, precum clădiri de la RAAPPS pentru desfășurarea activității, iar acest lucru ar trebui să înceteze.
Proiectul elaborat de AEP schimbă legea partidelor în sensul în care, pentru înființarea unui nou partid, cererea trebuie să fie semnată de cel puțin 100 de membri fondatori. Asta nu înseamnă că partidele înființate cu 3 membri vor dispărea peste noapte. Aceste formațiuni vor avea la dispoziție un termen de minim 6 luni pentru a găsi 100 de membri fondatori și de a redepune cererea. Cele care nu vor reuși își vor înceta activitatea.
„Lista membrilor fondatori ai partidului politic trebuie să cuprindă cel puțin 100 de membri fondatori și să asigure reprezentarea ambelor sexe; membrii fondatori ai unui partid politic pot fi cetățeni români cu drept de vot sau cetățeni ai celorlalte state membre ale Uniunii Europene care au domiciliul sau reședința în România și drept de vot”, conform proiectului elaborat de AEP.
Un alt aspect pe care AEP vrea să-l reglementeze se referă la denumirile foarte apropiate ale partidelor politice, care pot genera confuzie la vot. De exemplu, pe lângă PSD, există PSDI (Partidul Social Democrat Independent) și PSDU (Partidul Social Democrat Unit), care a obținut în 2024 un număr surprinzător de mare de voturi (peste 150.000).
AEP propune ca cererile de înregistrare a unui partid să fie depuse la Autoritatea Electorală Permanentă, nu în instanță. Instituția va impune două condiții pentru denumiri și sigle: disponibilitatea (numele să nu fie deja deținut de alt partid) și distinctivitatea (să se deosebească în mod clar de elementele de identificare ale oricărui alt partid).
Analiza denumirii și a siglei o va face o structură din AEP. De asemenea, conform lui Țuțuianu, fondatorii partidelor vor beneficia de o formă similară drepturilor de autor pe denumire doar pe perioada existenței partidului, nu pe viață, astfel încât denumirile unor partide care au dispărut definitiv să mai poată fi folosite în viitor de către altcineva.
„Este interzisă folosirea de către un partid politic a denumirii integrale, a denumirii prescurtate sau a semnului permanent atribuite altor formațiuni politice, ori a unor sintagme sau semne susceptibile să creeze confuzie”, conform proiectului AEP.
„Dreptul de folosință exclusivă asupra denumirii integrale, a denumirii prescurtate și a semnului permanent se dobândește la data înregistrării sau la data aprobării modificării statutului, se exercită pe durata existenței formațiunii politice și încetează la data radierii acesteia, cu excepția situațiilor în care denumirea integrală, denumirea prescurtată sau semnul permanent sunt preluate de o altă entitate, potrivit actului de reorganizare”.
Pentru ca aceste prevederi să fie aplicate, proiectul trebuie să fie adoptat de către un guvern prin OUG, fie adoptat ca lege în Parlament.
