Parlamentul a adoptat stimulentul „bonus/malus” pentru angajații ANAF și Vamă, începând cu 2027
Plenul Camerei Deputaților a votat, miercuri, în calitate de for decizional, cu 208 voturi pentru, 20 de voturi contra și 60 de abțineri, legea care instituie un stimulent financiar pentru funcționarii publici din ANAF și Vamă care depășesc țintele de încasări la buget.
În același timp, angajații care nu-și ating indicatorii-cheie de performanță în cele două instituții vor putea fi sancționați prin diminuarea salariului. Noul sistem de premiere sau diminuare a salariului, denumit „bonus/malus”, se va aplica de la 1 ianuarie 2027 și face parte din pachetul de reforme asumate de România în programul PNRR. Legea merge la promulgare la șeful statului.
Conform legii, personalul care va beneficia de recompense financiare anuale, precum și personalul căruia i se va aplica măsura de diminuare a drepturilor salariale va fi nominalizat în funcție de rezultatele evaluării anuale a performanțelor profesionale individuale.
Propunerea legislativă instituie un „mecanism de recompensare a performanței” pentru personalul autorităților administrației fiscale și vamale care funcționează în subordinea Ministerului Finanțelor cu atribuții în colectarea veniturilor bugetului general consolidat. Valoarea totală a sumelor acordate cu titlu de recompensă financiară acordată într-un an calendaristic nu poate depăși 12% din sumele prevăzute pentru cheltuielile cu salariile de bază în bugetul aprobat al ANAF, respectiv al Autorității Vamale Române, pentru anul respectiv.
Nu se acordă recompensele în situația în care salariatul nu a contribuit la îndeplinirea indicatorilor-cheie de performanță specifici ANAF și Vamă, dacă a fost sancționat disciplinar în anul pentru care se acordă recompensa, dacă împotriva lui au fost constatate abateri de la normele de etică și integritate.
Se pot acorda inclusiv „stimulente financiare pentru constatări, respectiv și în ceea ce privește activitatea de control vamal și fiscal în domeniul produselor accizabile și a traficului ilicit de mărfuri, precum și cele provenind din titlurile executorii rămase definitive prin necontestare sau din cele confirmate de instanțe prin hotărâri judecătorești definitive și efectiv încasate, al căror cuantum depășește echivalentul în lei al sumei de un milion de euro. Aceste stimulente se realizează în limita a 3% din cuantumul sumelor rămase definitive și încasate. Procedura și metodologia de constituire a fondului din care se acordă stimulentele financiare se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor.
Stimulentele financiare se acordă prin ordin al președintelui ANAF, respectiv prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române, pentru personalul din subordine care a contribuit la realizarea performanțelor excepționale. Indicatorii-cheie și criteriile de acordare a recompenselor financiare anuale, detaliate în funcție de activitate, se apropă prin hotărâri ale Guvernului, în termen de 90 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial.
Beneficiază de stimulente financiare personalul din echipele de control fiscal și vamal (inspecție fiscală, antifraudă fiscală, controlul ulterior, echipele mobile, echipele canine, structurile de control vamal nedistructiv, supraveghere vamală și fiscală în domeniul produselor accizabile), din structurile de analiză de risc care au realizat evaluarea riscului fiscal, structurilor juridice care asigură reprezentarea în instanță, din cadrul organelor de executare silită și de confiscare, după caz, precum și conducerea ierarhică a personalului. Stimulentele financiare se acordă o singură dată.
În același timp, se evită transformarea stimulentului într-un drept salarial permanent și necondiționat, instituind o recompensă variabilă, temporară și dependentă de atingerea unor indicatori de performanță. Astfel, personalului care, în urma evaluării anuale a performanțelor profesionale individuale, nu realizează indicatorii de performanță și obține calificatul „satisfăcător” la evaluarea anuală i se aplică sancțiunea diminuării drepturilor salariale cu 10% până la următoarea evaluare anuală.
Unul dintre scopurile sistemului bonus/malus este atragerea și menținerea în sistem a personalului calificat. Propunerea legislativă vorbește despre un deficit semnificativ de personal în administrația fiscală, respectiv la nivelul autorității vamale române, corelat cu un nivel scăzut de satisfacție în ceea ce privește condițiile de muncă, plus nivelul salarial scăzut în raport cu alte instituții ale administrației publice care contribuie la fluctuația ridicată a personalului din ANAF și Vamă.
„Recompensarea personalului contribuie direct la creșterea motivației și a performanței acestuia. Atunci când munca este recunoscută și răsplătită, personalul se simte apreciat, ceea ce determină o implicare mai mare și orientare către rezultate mai bune. De asemenea, recompensarea personalului stimulează loialitatea față de instituție. Un funcționar public recompensat corect are mai puține motive să caute alte oportunități, reducând fluctuația de personal”, conform expunerii de motive.
Principala țintă: creșterea încasărilor la buget. Măsurile instituite prin sistemul „bonus/malus” vor genera o creștere semnificativă și constantă a veniturilor colectate la bugetul general consolidat, conform inițiatorilor. „Se încurajează recuperarea efectivă a sumelor datorate, nu doar simpla constatare a abaterilor și aplicarea sancțiunilor. Personalul este motivat să prioritizeze cazurile cu potențial mare de recuperare rapidă a banilor. De asemenea, pragul de 1 milion de euro este stabilit special pentru a direcționa eforturile echipelor de control și executare silită către cazurile semnificative de fraudă fiscală, pentru investigarea dosarelor complexe cu prejudicii semnificative”, se arată în expunerea de motive.
Aplicarea mecanismului exclusiv la nivelul ANAF și Vamă este justificată de faptul că activitatea angajaților din aceste instituții are un impact direct, cuantificabil și imediat asupra veniturilor bugetare ale statului. Astfel, performanța ANAF-ului și a Vămii de a aduce bani la buget influențează direct capacitatea Guvernului de a respecta țintele de deficit, de a susține consolidarea fiscală și de a finanța cheltuielile publice prioritare.
