Pacienții contestă afirmațiile lui Ilie Bolojan privind accesibilitatea medicamentelor
Mai multe asociații ale pacienților îi solicită lui Ilie Bolojan, premierul interimar, să adapteze politicile referitoare la medicamentele generice și inovatoare, având în vedere nu doar costurile, ci și disponibilitatea efectivă a tratamentelor.
Organizațiile au transmis o scrisoare deschisă, avertizând că discontinuitățile în aprovizionare și retragerea medicamentelor de pe piață reprezintă o vulnerabilitate structurală în sistemul de sănătate din România. Reacția acestora a fost generată de afirmațiile lui Bolojan, care susținea că utilizarea medicamentelor generice mai ieftine ar putea facilita tratarea unui număr mai mare de pacienți.
„În loc să ai un medicament foarte scump, care face cam același lucru, ai putea să ai un medicament și jumătate sau două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleași probleme și să ai un acces mai mare al pacienților”, a afirmat Ilie Bolojan, conform scrisorii.
Asociațiile pacienților au subliniat că este legitim ca statul să compare costurile tratamentelor și să combată risipa, însă această abordare nu se poate aplica tuturor medicamentelor și tuturor pacienților. „Problema reală este că un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni. Discontinuitățile de aprovizionare și retragerile de pe piață afectează aderența la tratament și echitatea accesului”, se arată în scrisoare.
Un studiu bazat pe date naționale din perioada 2017-2024 arată că episoadele de penurie au precedat retragerile permanente ale medicamentelor cu aproximativ doi ani. Fragilitatea pieței afectează inclusiv medicamentele generice și biosimilare.
„Întrebarea nu este doar «cât costă un medicament?», ci și «va exista el în farmacie și în spital, continuu, atunci când pacientul are nevoie de el?». Dacă un tratament este schimbat repetat din cauza lipsei de pe piață, economia aparentă din buget se poate transforma în complicații, internări, pierderi de șansă și costuri mai mari pentru întregul sistem”, se precizează în document.
Asociațiile atrag atenția că nu toate medicamentele inovatoare au alternative generice sau biosimilare. Aceasta este o problemă majoră pentru pacienții cu boli rare, pentru care opțiunile terapeutice sunt limitate. „Restrângerea accesului la medicamentul inovator poate echivala, în fapt, cu lipsirea de tratament”, se menționează în scrisoare.
Scrisoarea evidențiază și întârzierile în compensarea medicamentelor inovatoare. Datele arată că timpul mediu necesar între decizia de evaluare a tehnologiei medicale și rambursare a crescut de la 273 de zile în perioada 2020-2023 la peste 450 de zile în perioada 2024-2025. Numărul indicațiilor care așteptau rambursarea a crescut de asemenea de la 47 în 2022 la peste 100 în 2026.
„Nu putem cere pacienților să accepte că tratamentele inovatoare sunt «prea scumpe» fără a analiza ce pierdem când întârziem accesul la ele”, avertizează organizațiile. Pentru terapiile aprobate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) între 2021 și 2024, perioada medie până la compensare a ajuns la 1.110 zile în România, comparativ cu o medie europeană de 597 de zile.
Asociațiile subliniază că nu solicită rambursarea automată a tuturor medicamentelor inovatoare, ci un proces decizional bazat pe dovezi, disponibilitatea alternativelor și nevoile pacienților. „Fiecare deces evitabil este o tragedie și un eșec de sistem”, se arată în scrisoare.
Semnatarii avertizează că sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate nu poate fi evaluată doar prin reducerea costurilor cu medicamentele, deoarece economiile pot genera ulterior întreruperi ale tratamentelor. „Un sistem de sănătate nu devine mai eficient atunci când economisește pe hârtie, dar lasă pacienții fără tratamentul de care depind”, conchid organizațiile.
