Noua lege a salarizării reduce veniturile bugetarilor, contrar asigurărilor guvernului
Noua lege a salarizării este promovată de Guvern ca o reformă care va garanta că niciun bugetar nu va suferi pierderi financiare. Totuși, analiza detaliată a proiectului arată o realitate diferită.
Conform textului proiectului, anumite categorii de bugetari riscă să primească salarii mai mici imediat, iar mecanismul creat pentru a „protejarea” salariilor poate duce la o înghețare nominală a veniturilor pentru sute de mii de angajați pe o perioadă lungă. Deși pe hârtie venitul rămâne constant, inflația îl diminuează constant.
Articolul 33, intitulat „Diferența salarială tranzitorie”, este fundamentul pe care Guvernul își bazează promisiunea că nimeni nu va pierde, dar totodată este și dovada fragilității acestei asigurări.
Conform acestei reglementări, dacă salariul calculat conform noii legi este mai mic decât cel din noiembrie 2026, angajatul va primi o sumă compensatorie, denumită „diferență salarială tranzitorie”. Totuși, statul nu compară noul salariu cu venitul efectiv încasat în noiembrie 2026.
Articolul 33 alin. (3)-(6) exclude din venitul de referință mai multe drepturi salariale, cum ar fi stimulentele pentru gestionarea fondurilor europene, munca de noapte, orele suplimentare și gărzile. Aceste excluderi sunt reglementate de actuala Lege nr. 153/2017 și preluate în noile reglementări.
În practică, Guvernul afirmă că protejează venitul din noiembrie 2026, în timp ce elimină din acest venit diverse compensații importante. Medicii care efectuează gărzi se numără printre cei mai afectați de aceste modificări.
Conform sistemului actual, gărzile efectuate în zilele lucrătoare sunt plătite cu tariful orar al salariului de bază, plus un spor de până la 75%. Însă, în noul sistem propus, sporul pentru gărzile de urgență din zilele lucrătoare dispare, rămânând doar tariful de bază. Sporul de 100% pentru gărzile din weekend este redus la 20%. Aceste schimbări sunt stipulate în anexa dedicată sănătății.
Aceste noi reglementări nu înseamnă că garda nu mai este plătită, dar compensarea pentru efortul suplimentar și responsabilitatea medicală este drastic diminuată. Astfel, pentru o gardă de zi lucrătoare, raportul de plată poate scădea de la 175% la 100%, iar pentru o gardă de weekend, de la 200% la 120%.
În timp ce venitul de bază poate compensa parțial diferența, pierderea exactă va varia în funcție de salariul actual și de numărul de gărzi efectuate. Totuși, pentru medicii care au multe gărzi și beneficii apropiate de limitele maxime, pierderile pot ajunge la mii de lei brut pe lună.
Articolul 33 se aplică și asistentelor și personalului medical care lucrează în ture și în weekend. Proiectul prevede un spor de 15% pentru personalul care lucrează în sistem de 12 ore, dar aceste compensații nu sunt incluse în venitul protejat din noiembrie 2026. Astfel, personalul care asigură funcționarea spitalelor nu beneficiază de o garanție a păstrării veniturilor anterioare.
De asemenea, articolele 17 și 18 reglementează sporul de noapte și plata muncii suplimentare, aceste drepturi fiind în principiu păstrate, dar nu garantate în totalitate. Compararea noilor reguli cu cele actuale va arăta reduceri clare în specialitățile din domeniul sănătății.
Angajații care lucrează cu fonduri europene se confruntă cu un mecanism similar. Deși drepturile nu sunt complet eliminate, acestea sunt modificate, iar plafonul pentru sporuri scade de la 50% la 40% din salariul de bază. Acest lucru înseamnă că unii angajați pot pierde o parte din venitul lor, fără a beneficia de compensație pentru pierderi.
Guvernul propune o „diferență salarială tranzitorie” pentru a compensa pierderile veniturilor fixe, dar acest sistem nu oferă o protecție pe termen lung. De exemplu, dacă un angajat câștigă 10.000 de lei, dar noua grilă îi oferă 9.000 de lei, statul va plăti o compensație de 1.000 de lei, menținând venitul aparent constant.
Dacă ulterior salariul din grilă crește, compensația se va reduce, iar venitul total va rămâne blocat. Această înghețare nu are un termen limită stabilit în proiect, iar compensația va continua până când va fi absorbită de majorările viitoare.
Legea stabilește o referință salarială de 4.100 de lei pentru decembrie 2026 și 2027, iar din 2028, majorările vor fi condiționate de obiectivul reducerii cheltuielilor salariale publice. Prin urmare, nu există nicio garanție că diferențele vor fi absorbite rapid.
O înghețare nominală a salariilor se traduce printr-o reducere reală a veniturilor. De exemplu, dacă salariul rămâne constant timp de cinci ani, iar inflația este de 5% anual, puterea de cumpărare va scădea cu aproximativ 22% în acest interval.
Astfel, proiectul generează două tipuri de pierderi: una directă, prin reducerea drepturilor salariale, și alta indirectă, prin menținerea nominală a salariului, în timp ce inflația îi reduce valoarea reală.
Articolul 9 obligă Ministerul Finanțelor să analizeze anual impactul legii asupra veniturilor salariale, având în vedere obiectivul de reducere a masei salariale din sectorul public. Articolul 36 stipulează că din 2028, majorările valorii de referință trebuie să fie raportate la obiectivul reducerii cheltuielilor salariale în PIB.
Noua lege este construită nu doar pentru „echitate”, ci și pentru restrângerea costului total cu salariile bugetarilor, iar promisiunile Guvernului nu se susțin în fața propriului proiect.
