Modificările din noua grilă salarială: cine a câștigat și cine a pierdut
Administrația se distinge ca principal câștigător, cu 89 de coeficienți crescuți și niciunul tăiat.
În actuala variantă a Legii salarizării, publicată pe 20 august, se observă nu doar o reducere generală a valorii de referință, de la 4.100 lei la 4.000 lei, ci și o analiză detaliată a modificărilor aduse coeficientelor salariale. Din cele 2.980 de valori comparabile, 287 au fost majorate, 111 reduse, iar 2.582 au rămas neschimbate.
Administrația este cea care beneficiază cel mai mult, cu 89 de coeficienți crescuți și niciunul diminuat. Între timp, cercetarea se confruntă cu reduceri semnificative, în timp ce în Apărare, ordine publică și securitate națională nu s-a modificat niciun coeficient din cele 179 analizate.
Reducerea valorii de referință face ca majorările de sub 2,5% să nu compenseze pierderile salariale, astfel că din cele 2.980 de poziții, doar 195 beneficiază de o valoare salarială mai mare, în timp ce 2.785 scad.
În sectorul „Administrație”, există 1.366 de valori comparabile, dintre care 89 au coeficienți majorati. De asemenea, 81 dintre aceste majorări sunt suficiente pentru a compensa reducerea valorii de referință, ceea ce înseamnă că salariul teoretic din noua grilă este mai mare decât cel din proiectul inițial.
Exemplele de creșteri sunt semnificative: pentru funcții precum consilier sau expert, coeficientul poate crește cu până la 41,7%, iar salariul brut poate ajunge la 11.200 lei.
De asemenea, primarii beneficiază de majorări considerabile. De exemplu, pentru primarul unei unități administrativ-teritoriale cu 50.001-200.000 de locuitori, coeficientul urcă de la 4,80 la 6, ceea ce reprezintă o creștere de 25% a indemnizației.
În contrast, vicepreședinții consiliilor județene și viceprimarii sectorului București suferă o scădere a coeficientului de la 5,30 la 5, ceea ce înseamnă o diminuare a veniturilor.
La nivel central, demnitarii precum Președintele, premierul, miniștrii și parlamentarii nu beneficiază de creșteri ale coeficientului, rezultând o scădere a veniturilor exclusiv din cauza reducerii valorii de referință.
În Apărare, ordine publică și securitate națională, coeficienții au rămas neschimbați, dar veniturile scad cu aproximativ 2,44% din cauza reducerii bazei de calcul.
În Justiție, din 189 de valori comparabile, 178 rămân identice, 10 au coeficient mai mare, iar una mai mic. Judecătorii și procurorii nu au pierdut în termeni de coeficient, dar venitul lor teoretic scade din cauza reducerii valorii de referință.
În domeniul sănătății, din 142 de valori comparabile, 21 au coeficient mai mare, 11 mai mic, iar 110 au rămas neschimbate. Medicii nu suferă modificări semnificative, dar alte funcții din sistemul de sănătate beneficiază de creșteri.
În educație, din 326 de valori comparabile, 81 au coeficienți mai mari, 82 mai mici, iar 163 rămân identice. Profesorii primesc corecții pozitive, dar acestea sunt adesea insuficiente pentru a compensa reducerea valorii de referință.
Cercetarea științifică este printre cei mai mari perdanți, cu reduceri ale coeficientului de 13-16% pentru diverse funcții de conducere din institutele de cercetare.
În concluzie, grila salarială din 20 august a produs modificări semnificative, cu Administrația beneficiind cel mai mult, în timp ce cercetarea și unele funcții din educație și sănătate se confruntă cu pierderi substanțiale.
