Marinescu: România are un sistem judiciar funcțional și progrese în statul de drept
România are un sistem judiciar şi un stat de drept funcţionale, care înregistrează progrese, a declarat, vineri, fostul ministru social-democrat al Justiţiei Radu Marinescu.
El a făcut referire la publicarea raportului „Rule of Law 2026” al Comisiei Europene, ce vizează evoluţia sistemului judiciar şi a statului de drept în anul 2025, scrie Agerpres.
Potrivit acestuia, raportul reţine o serie de progrese semnificative: implementarea Legilor justiţiei adoptate în 2022 a contribuit la creşterea independenţei şi a funcţionalităţii Justiţiei; a crescut gradul de ocupare a posturilor în instanţe şi în Parchete, fiind subliniat faptul că în aprilie 2026 s-a reuşit deblocarea restricţiilor de organizare a concursurilor pentru magistratură; s-a realizat selecţia pentru conducerea marilor Parchete; s-a realizat proiectul de reformă a unităţilor locale de Parchet; a fost crescută vârsta de pensionare în sistemul judiciar; s-a îmbunătăţit sistemul de ajutor public judiciar, inclusiv prin realizarea unei platforme digitale; s-au evidenţiat preocupările prioritare strategice 2025-2029 şi progresele în digitalizarea sistemului judiciar, inclusiv prin PNRR, dezvoltarea ECRIS V – Radu Marinescu menţionează că acesta se afla în grafic de finalizare în termen fără probleme la plecarea sa din minister, dezvoltarea de platforme şi soluţii digitale, accesul la noul DEN (dosar electronic naţional) şi utilizarea de sisteme AI şi crearea, la iniţiativa Administraţiei Prezidenţiale, a primei platforme permanente de dialog despre utilizarea AI în justiţie; reducerea semnificativă (cu aproape 50 de zile) a duratei medii de soluţionare a cauzelor şi creşterea cu 10% a numărului total de cauze soluţionate; evoluţii pozitive pe linia definitivării noii strategii anticorupţie 2026-2030, cu ample consultări instituţionale şi cu domenii prioritare care includ prevenirea, în special prin implicarea tinerilor, precum şi mecanismele de monitorizare şi evaluare; s-a asigurat un personal stabil şi suficient, precum şi modernizarea infrastructurii tehnice şi digitale a DNA, care are un volum de muncă ridicat; combaterea corupţiei, inclusiv a celei mari, a continuat; s-a consolidat cadrul legal privind combaterea corupţiei prin legi care au adus avize favorabile esenţiale pentru aderarea la OCDE, fiind amintite legea privind combaterea corupţiei în operaţiuni economice internaţionale, cea a restricţiilor pre şi post aderare (revolving doors), legea privitoare la lobby (RUTI) pentru parlamentari, cea privind noi reguli etice pentru administraţia centrală de vârf; progresul privind consolidarea activităţii ANI şi a legilor integrităţii, după decizia CCR privind publicitatea declaraţiilor, fiind elaborat un proiect în analiza comună a ANI şi Ministerul Justiţiei – Marinescu susţine că la plecarea sa din minister se conturase un cadru normativ „substanţial”; au fost realizate progrese privind gestionarea digitală a sesizărilor avertizorilor de integritate şi, de asemenea, pentru combaterea riscurilor de corupţie în domenii specifice, inclusiv lansarea unei noi hărţi a riscurilor în domeniul achiziţiilor publice din România; a fost finalizat proiectul legii AntiSlapp de protecţie a jurnaliştilor.
„Desigur, în consolidarea statului de drept şi a sistemului judiciar rămân încă multe de făcut. Raportul are recomandări în acest sens, evidenţiază şi deficienţe. El este important însă pentru a ne ajuta, mai ales în contextul actual, să înţelegem că România are un sistem judiciar şi un stat de drept funcţionale, care înregistrează progrese şi despre care trebuie să discutăm echilibrat, profesionist şi responsabil pentru a putea sprijini progresul. Mandatul meu în anul 2025 a fost caracterizat de preocuparea ca sistemul judiciar şi statul de drept să nu fie subiecte de propagandă, ci de progres instituţional”, a transmis Marinescu, într-o postare pe Facebook.
Potrivit capitolului dedicat României din Raportul privind statul de drept pe 2026, publicat vineri, aplicarea Legilor justiţiei a continuat şi a contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar, însă Comisia Europeană constată că au rămas nerezolvate o serie de probleme în Justiţie, dar şi în domenii precum combaterea corupţiei, libertatea presei şi predictibilitatea procesului legislativ.
Raportul notează că au fost făcute mai multe numiri în funcţii de procuror de rang înalt, dar nu au fost adoptate măsuri pentru consolidarea garanţiilor privind independenţa acestora şi nici pentru organizarea şi funcţionarea Poliţiei judiciare. Gradul de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025, fiind adoptate măsuri pentru reducerea deficitului de personal, însă lipsa de judecători şi grefieri continuă să afecteze activitatea instanţelor, mai relevă raportul.
