ICCJ amână pronunțarea în cazul procesului de 5 miliarde de lei cu guvernul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a amânat, joi, pentru 3 septembrie, pronunțarea unei soluții definitive în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților.
Miza procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei. Tot pe 3 septembrie, judecătorii ar urma să decidă asupra solicitărilor Guvernului referitoare la sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În primă instanță, ICCJ a câștigat procesul, iar Executivul a fost obligat să asigure fondurile, inclusiv prin rectificare bugetară, informează AGERPRES.
Dosarul se află în prezent în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de Înalta Curte, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure plata drepturilor salariale restante ale magistraților.
Curtea de Apel București a stabilit ca Executivul și Ministerul Finanțelor să pună în executare decizia în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, sub sancțiunea penalităților de 1% pentru fiecare zi de întârziere și a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta ICCJ, Lia Savonea, instanța supremă susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani.
ICCJ acuză, totodată, Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor prin neexecutarea hotărârilor judecătorești.
În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind unele prevederi din Legea contenciosului administrativ. Executivul urmărește să clarifice dacă o instanță poate obliga Guvernul să facă alocări bugetare suplimentare și dacă instanțele pot stabili drepturi care depășesc alocările bugetare aprobate prin lege.
Guvernul a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea CJUE. Deciziile asupra acestor solicitări sunt așteptate tot pe 3 septembrie.
Disputa a ajuns separat și în fața Curții Constituționale. Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis sesizarea CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte, tot în legătură cu plata restanțelor salariale din Justiție.
„Un aspect pe care l-am decis în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, a declarat Ilie Bolojan.
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ un miliard de euro, pentru ICCJ în 2026. Bugetul reprezenta o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, iar fondurile suplimentare urmau să fie utilizate pentru achitarea drepturilor salariale restante rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Restanțele au apărut după ce, în 2023, ICCJ și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, în vederea alinierii la decizii pronunțate de instanțe. Majorarea salarială a fost aplicată retroactiv, începând cu anul 2018. Executivul a decis ulterior amânarea unei părți dintre plățile restante, iar o parte dintre fonduri au fost redirecționate către pachetul de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.
