Curtea Constituțională menține conduceri neconstituționale la TVR și Radio România
Curtea Constituțională se confruntă cu o situație din ce în ce mai greu de explicat, având două decizii pronunțate pe 29 aprilie 2026, prin care a constatat că majoritatea membrilor desemnați politic în Consiliile de Administrație ale TVR și Radio România au fost numiți neconstituțional. Aceste decizii nu sunt încă publicate în Monitorul Oficial.
Au trecut 109 zile de la pronunțarea acestor decizii și 79 de zile de la expirarea termenului maxim de 30 de zile, prevăzut de lege, pentru redactarea acestora. Numirile neconstituționale încetează să producă efecte doar în momentul publicării deciziilor în Monitorul Oficial. Astfel, atâta timp cât CCR nu publică ceea ce a decis, persoanele declarate neconstituțional desemnate continuă să voteze, să administreze și să ia decizii în cele două servicii publice de radio și televiziune.
Din punct de vedere politic, această situație menține aranjamentele obținute la sfârșitul anului 2025 de partidele aflate la putere. PNL a obținut conducerea TVR, prin Adriana Săftoiu, iar USR conducerea Radio România, prin Robert Schwartz, în timp ce PSD a obținut conducerea Autorității Electorale Permanente.
Formula de conducere instalată de liberali la TVR rămâne intactă atâta timp cât CCR își ține deciziile fără efect. În cazul Radio România, beneficiarul direct al funcției de președinte-director general este USR, însă întârzierea conservă același aranjament politic negociat de partidele care și-au împărțit cele două instituții publice.
Recent, a avut loc o întâlnire neanunțată între președinta CCR, Simina Tănăsescu, și liderul PNL, Ilie Bolojan, desfășurată în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. CCR nu a negat că întâlnirea a avut loc, dar a respins speculațiile conform cărora ar fi fost discutate dosare aflate pe rolul Curții.
Pe 29 aprilie 2026, CCR a pronunțat două soluții distincte, prima referitoare la Hotărârea Parlamentului nr. 45/2025, prin care au fost desemnați membrii Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune. CCR a admis sesizarea AUR și a constatat că hotărârea este neconstituțională în legătură cu cei opt candidați desemnați de grupurile parlamentare reunite.
A doua decizie privește Hotărârea Parlamentului nr. 46/2025, referitoare la Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, unde și desemnarea celor opt membri proveniți de la grupurile parlamentare a fost declarată neconstituțională.
Curtea a constatat că art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 prevede că cele opt locuri care revin grupurilor parlamentare trebuie distribuite în funcție de configurația politică și ponderea acestora în Parlament. Parlamentul nu a respectat această regulă.
La momentul desemnărilor, AUR avea 90 de parlamentari, reprezentând aproximativ 19,4% din total, fiind a doua forță parlamentară după PSD. Cu toate acestea, repartizarea locurilor în CA nu reflecta proporția reală dintre AUR și alte grupuri mai mici. CCR a constatat astfel o încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție, referitor la respectarea Constituției și a legilor, în contextul principiului statului de drept.
În esență, Parlamentul a încălcat legea în procesul de împărțire a locurilor din conducerile celor două instituții publice. Totuși, sancțiunea pronunțată de CCR a rămas, până în prezent, pe hârtie, dar nu în Monitorul Oficial.
Curtea a creat astfel o situație absurdă: a decis că desemnările sunt neconstituționale, dar prin nepublicarea deciziilor, CCR împiedică producerea efectului juridic stabilit. De 109 zile, cei vizați continuă să beneficieze de hotărârile Parlamentului pe care Curtea le-a declarat neconstituționale.
Consiliile de Administrație ale TVR și SRR adoptă în continuare hotărâri, invocând drept temei hotărârile declarate neconstituționale în aprilie. Legea stipulează un termen de cel mult 30 de zile pentru redactare.
Conform Legii nr. 47/1992, art. 60 alin. (1), deciziile sunt redactate de magistratul-asistent care a participat la dezbateri, sub îndrumarea judecătorului-raportor, iar termenul de redactare este de cel mult 30 de zile de la pronunțare. Art. 60 alin. (2) stabilește că deciziile sunt certificate de președintele CCR și de magistratul-asistent.
În cazul celor două decizii din 29 aprilie, termenul maxim de redactare s-a încheiat pe 29 mai. De la acea dată, au trecut 79 de zile fără ca deciziile să fie trimise la Monitorul Oficial. Potrivit unor surse de la CCR, aceste hotărâri au fost redactate în termenul legal, dar nu există o explicație pentru întârzierea publicării.
Responsabilitatea pentru finalizarea și publicarea celor două decizii revine președintei CCR. Conform surselor, decizia pentru TVR ar fi fost deja motivată, dar publicarea ar fi fost blocată în așteptarea unei opinii separate a judecătoarei Iulia Scântei, care se afla în concediu la acel moment. Au trecut aproape două luni de la acel moment și decizia nu a fost publicată.
În mod evident, întârzierea publicării afectează PNL, care își menține formula de conducere la TVR. În noiembrie 2025, funcțiile au fost împărțite în coaliție, PNL obținând TVR, iar Adriana Săftoiu fiind propunerea liberalilor pentru funcția de președinte-director general. USR a preluat conducerea Radio România, iar PSD a primit conducerea AEP.
Adriana Săftoiu a fost inițial desemnată membru al CA al TVR ca reprezentantă a Guvernului. Ulterior, noul Consiliu de Administrație a recomandat-o pentru funcția de președinte-director general, fiind numită prin Hotărârea nr. 50 din 26 noiembrie 2025 pentru un mandat de patru ani. Dintre cei 13 membri ai CA care au votat pentru recomandarea sa, 8 au fost desemnați prin procedura declarată ulterior neconstituțională.
Astfel, fără acești opt membri, nu ar fi existat o majoritate „neatinsă” de problema constatată de CCR, rămânând doar cinci membri. Totuși, această situație nu duce automat la anularea mandatului Adrianei Săftoiu.
Întârzierea CCR îi oferă o protecție juridică. Deciziile Curții Constituționale produc efecte doar pentru viitor. Până la publicarea deciziei CCR, cei opt membri rămân în funcție, chiar dacă Curtea a anunțat că desemnarea lor este neconstituțională. Legea nr. 47/1992 consacră caracterul general obligatoriu și efectul numai pentru viitor al deciziilor Curții.
Prin urmare, nu se poate considera retroactiv că cei opt nu au existat niciodată în CA. În plus, Săftoiu nu este unul dintre membrii vizați de decizia CCR, deoarece locul său provine din desemnarea Guvernului, nu din cota grupurilor parlamentare.
În cazul Societății Române de Radiodifuziune, situația este și mai complicată, deoarece Robert Schwartz, președintele instituției, este chiar unul
