Administrația Sectorului 1 pregătește noi măsuri pentru extinderea infrastructurii educaționale, într-un context în care mai multe cartiere din nordul Capitalei se confruntă cu un deficit de locuri în școli și grădinițe. Două inițiative aflate în discuție au generat însă critici privind lipsa unei strategii unitare și riscul ca o parte din costuri să fie transferată către cumpărătorii de locuințe.
Pentru anumite proiecte rezidențiale, dezvoltatorilor imobiliari li s-ar solicita să cedeze administrației teren sau să achite contravaloarea a cinci metri pătrați pentru fiecare locuință construită. Valoarea ar urma să fie stabilită în funcție de grila notarială, iar măsura s-ar aplica în zonele în care unitățile de învățământ publice din apropiere nu dispun de suficiente locuri.
În cazul unui proiect de 114 apartamente, contribuția ar putea ajunge la aproximativ 200.000 de euro, potrivit informațiilor prezentate public. Autorii criticilor susțin că această obligație, denumită informal „taxă de școală”, ar putea fi inclusă de dezvoltatori în prețurile finale ale locuințelor și suportată, în practică, de viitorii proprietari.
Măsura este justificată prin dezvoltarea accelerată a unor zone rezidențiale fără construirea simultană a școlilor, grădinițelor, drumurilor și utilităților necesare. Criticii administrației afirmă însă că noua contribuție nu ar rezolva lipsa de planificare urbană și cer corelarea autorizațiilor de construire cu capacitatea reală a infrastructurii publice.
În paralel, Sectorul 1 solicită acordul Consiliului General al Municipiului București pentru achiziționarea unui teren de pe strada Ștefan Holban nr. 37-41, în zona Băneasa, în vederea construirii unei școli. Proprietatea, aflată în apropierea centrului comercial Băneasa, aparține companiei IMOB INVEST SRL, iar prețul urmează să fie stabilit după o evaluare ANEVAR și negocieri purtate de o comisie a Consiliului Local.
Proiectul a provocat întrebări legate de amplasament, costuri și accesibilitate. Potrivit informațiilor prezentate de opozanții inițiativei, terenul nu ar dispune de o rezervă suficientă de energie electrică, iar racordarea zonei la rețea ar putea presupune investiții importante. De asemenea, pentru realizarea proiectului ar fi necesară aprobarea unui plan urbanistic zonal, procedură care poate întârzia începerea lucrărilor.
O altă critică vizează distanța dintre teren și marile zone rezidențiale. Accesul elevilor s-ar putea face în principal cu autoturismul, ceea ce ar putea amplifica traficul de pe DN1. În același timp, în cartiere precum Greenfield și ANL Henri Coandă, unde locuiesc aproximativ 22.000 de persoane, proiectele de școli anunțate anterior nu sunt încă finalizate.
Cei care contestă achiziția cer administrației să explice de ce a fost ales terenul de pe strada Ștefan Holban, care este costul total al investiției și de ce proiectele educaționale promise în cartierele deja dezvoltate nu sunt tratate cu prioritate.
Dezbaterea readuce în atenție problema extinderii rezidențiale din nordul Capitalei fără infrastructură publică suficientă. Reprezentanții administrației sunt așteptați să prezinte criteriile care au stat la baza alegerii amplasamentului, calendarul proiectului și modul în care contribuțiile solicitate dezvoltatorilor vor fi utilizate pentru construirea de noi unități de învățământ.
