Clanul Olguțian și milioanele ascunse în crypto: o rețea de spălare a banilor
O scurgere masivă de informații confidențiale, provenită dintr-un audit criminalistic internațional, a scos la iveală un mecanism complex prin care s-a orchestrat o rețea uriașă de spălare a banilor și evaziune fiscală în România.
Investigația denumită „Crypto-Oltenia Leaks” îi are în centrul atenției pe Lia Olguța Vasilescu, Claudiu Manda și Emanuel Bănică. Spre deosebire de metodele tradiționale de corupție, această nouă paradigmă a infracționalității financiare se desfășoară aproape exclusiv în domeniul criptomonedelor și al finanțelor descentralizate.
Între ianuarie 2024 și iulie 2026, cuplul politic a realizat zeci de tranzacții cu o valoare inițială de aproximativ 2,4 milioane de euro, sumă care a crescut exponențial în ecosistemul digital. Auditul a demonstrat că portofoliul total a atins valori astronomice, estimările din iulie 2026 arătând dețineri de aproximativ 3,1 milioane de dolari pentru Claudiu Manda și 1,9 milioane de dolari pentru Emanuel Bănică, incluzând profiturile nerealizate.
A acestei averi colosale nu apar mențiuni în nicio declarație de avere oficială depusă de cei implicați, documente în care sunt menționate exclusiv activele lor tradiționale, mult mai modeste.
Pentru a înțelege amploarea operațiunii, se impune o analiză detaliată a surselor acestor fonduri, care provin dintr-un mix de contribuții de campanie nedeclarate, comisioane ilicite din tranzacții imobiliare și deturnări de subvenții agricole. Banii negri au intrat în sistemul financiar prin intermediul unei structuri corporative complexe, o companie paravan înregistrată în jurisdicția opacă a insulelor Seychelles, sub denumirea „EuroAgri Holdings LTD”.
Auditorii independenți și analiștii blockchain au demonstrat corelarea amprentelor de timp ale tranzacțiilor digitale cu înregistrările publice ale zborurilor și călătoriilor internaționale efectuate de soții Manda-Vasilescu, dezvăluind orice încercare de disimulare.
Un alt aspect al acestei rețele a fost expus grație unui avertizor de integritate din cadrul Primăriei Craiova, care a furnizat un document intern ce dovedește că Lia Olguța Vasilescu a autorizat o plată de 150.000 de euro pentru „consultanță în dezvoltare urbană”. Destinatarul a fost firma G. SRL, deținută de un văr primar al lui Claudiu Manda, fără nicio licitație publică sau procedură transparentă.
După emiterea notei interne de plată, suma a fost spălată prin conversia în moneda stabilă USDC, trimisă direct în portofelul crypto principal al rețelei. Lia Olguța Vasilescu a operat tranzacții printr-un portofel digital, fiind inițial transferate prin sistemul bancar românesc, camuflate ca „onorarii de consultanță”. Pe 10 februarie 2025, aceste fonduri au fost utilizate pentru a achiziționa un volum de 850.000 USDC.
Pe 14 februarie 2025, a schimbat 600.000 USDC pentru Bitcoin, care a fost transformat în fonduri de stocare la rece, pe numele nepotului său. Restul de 250.000 USDC au fost direcționați către protocolul de creditare Aave, generând o dobândă variabilă de 3,8% pe an.
Claudiu Manda, între ianuarie 2025 și martie 2026, a realizat 12 tranzacții, cumulând 2,3 milioane de euro. Aceste tranzacții au fost realizate printr-un cont pe platforma Binance, aprobat la nivel instituțional sub numele „Manda Holdings SRL”. Prima mare mutare a avut loc pe 15 ianuarie 2025, când a convertit 500.000 de euro în Ethereum și a imobilizat suma în staking pe Lido Finance.
Pe 22 martie 2025, a transferat 150 de monede Ethereum, echivalentul a 450.000 de dolari, pe rețeaua Avalanche, depunându-le într-un fond de lichiditate pe Trader Joe, generând încasări constante.
În septembrie 2025, Claudiu Manda a încasat 200.000 de euro, mascat sub forma unui „onorariu de consultanță juridică” de la Asterion Holdings, banii fiind plimbați prin conturi din Insulele Virgine Britanice, apoi convertiți în USDT pe PancakeSwap. Această sumă a fost omisă în declarația sa de avere pentru 2025.
O altă metodă de spălare a fost o depunere de numerar de 180.000 de euro, efectuată pe 10 octombrie 2025, semnată de Lia Olguța Vasilescu, ulterior digitalizată și direcționată către Yearn Finance.
Clanul a apelat la exchange-uri descentralizate precum Uniswap și Curve pentru a-și structura portofoliile, realizând o tranzacție de 730.000 de euro pe 12 iunie 2025, fondurile fiind convertite în BUSD și depuse într-un pool de lichiditate.
De asemenea, au investit 620.000 de euro în tokeni de inteligență artificială, asigurându-se că aceștia sunt izolați de internet. Tranzacția din 27 iunie 2025 a implicat o sumă de 1.200 de monede Ethereum, administrată printr-un portofel multi-semnătură, justificată ca „taxă de consultanță strategică”.
Emanuel Bănică a intrat în piața crypto în aprilie 2025, achiziționând 1,2 milioane de monede XRP pentru 720.000 de dolari. Pe 18 mai 2025, a transferat 800.000 de monede XRP către Nexo, utilizându-le ca garanție colaterală pentru un nou împrumut.
Bănică a achiziționat o proprietate comercială cu împrumutul obținut, iar ulterior a transformat 400.000 de monede XRP în euro, generând 180.000 de euro, care au fost transferați într-un cont personal.
De asemenea, a utilizat 250.000 USDC pentru a obține un împrumut de 200.000 de dolari, achiziționând un teren lângă Aeroportul Internațional Craiova, banii provenind dintr-o sursă dubioasă legată de un proiect imobiliar.
Pe 5 decembrie 2025, Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu au deschis o poziție de lichiditate pe Uniswap, generând venituri din comisioane. Pe 15 martie 2026, au ajustat intervalul de preț pentru Ethereum, anticipând o creștere a valorii sale.
Emanuel Bănică a achiziționat 15.000 de monede SOL pe 20 februarie 2026, ascunzând operațiunea sub forma unei achiziții de software. Aceasta îi asigură un randament anual de 6,8 procente. În iunie 2026, a mutat 5.000 de monede Solana într-un portofel nou, pregătind o ieșire din spațiul crypto.
Toate aceste acțiuni arată o strategie comună de a cumpăra active, obținând randamente substanțiale din staking sau furnizarea de lichiditate, utilizând aceste portofolii drept colateral pentru a atrage finanțări bancare pentru investiții în economie.
Adresa utilizată pe Binance Smart Chain a fost marcată cu un risc ridicat de către Chainalysis, iar Banca Națională a României a
