Alertă maximă în România și Bulgaria: Nicușor Dan discută cu Iliana Iotova după atacurile în Marea Neagră
Președintele României, Nicușor Dan, va purta miercuri, 14 octombrie, o discuție telefonică cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova, despre atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră și măsurile necesare pentru asigurarea siguranței navigației maritime, conform agendei oficiale a Administrației Prezidențiale.
Discuția este programată pentru ora 15:00, la Palatul Cotroceni, și are loc pe fondul unei escaladări îngrijorătoare a incidentelor maritime din regiune, care au dus la scufundarea unor nave și dispariția a numeroși marinari.
Întâlnirea dintre cei doi lideri vine la doar o zi după ce alte două nave comerciale au fost atacate cu drone în apropierea litoralului bulgăresc, una dintre ele scufundându-se, iar 11 membri ai echipajului fiind dați dispăruți.
Atacurile au determinat autoritățile bulgare să solicite sprijinul NATO și al Uniunii Europene, intensificând consultările cu România și Turcia. Președinta Bulgariei a anunțat deja pregătirea unui document comun cu România și Turcia, destinat să obțină încetarea atacurilor cu drone asupra infrastructurii comerciale și civile din Marea Neagră și să consolideze măsurile de securitate maritimă.
Într-un interviu acordat marți seară televiziunii publice bulgare BNT, Iliana Iotova a menționat că documentul convenit cu reprezentanții României și Turciei urmărește introducerea situației din Marea Neagră ca subiect distinct pe agenda următoarei reuniuni a liderilor europeni de la Bruxelles.
„Am pregătit, împreună cu colegii noștri din România și Turcia, un document în care prezentăm toate riscurile și pericolele la care asistăm în contextul escaladării războiului, în special în bazinul Mării Negre”, a declarat președinta Bulgariei.
Iotova a subliniat că scopul inițiativei este instituirea unui moratoriu privind folosirea dronelor împotriva navelor comerciale și infrastructurii civile, precum și încetarea ostilităților în spațiul maritim.
Președinta Bulgariei a avertizat că atacurile pot avea consecințe economice majore, afectând transportul petrolului și al produselor alimentare, dar și lanțurile internaționale de aprovizionare. „Situația este îngrijorătoare și periculoasă. Atacurile fără precedent, de o asemenea gravitate, arată că războiul a ajuns în Marea Neagră și că acest conflict se adâncește”, a afirmat Iotova, conform BNT.
Cele mai recente incidente au avut loc în noaptea de luni spre marți, 12 spre 13 octombrie, când două nave comerciale au fost atacate cu drone în zona economică exclusivă a Bulgariei. Prima navă, Chelsea 3, sub pavilion maltez și deținută de o companie ucraineană, a fost lovită de trei drone aeriene, la aproximativ 18 mile marine est de localitatea Byala. Toți cei 15 membri ai echipajului, șapte ucraineni și opt azeri, au fost salvați.
Cealaltă navă, HS Dignity, sub pavilionul statului Guineea-Bissau, a fost atacată în apropierea localității Krapets, nu departe de frontiera cu România, și s-a scufundat. Dintre cei 16 membri ai echipajului, cinci au fost salvați, iar 11 erau în continuare dispăruți.
Potrivit Reuters, HS Dignity se îndrepta spre portul românesc Brăila, după ce anterior acostase în portul algerian Mostaganem. Chelsea 3 trecuse, la rândul său, prin portul Tulcea, la începutul lunii octombrie.
Incidentele au dus la convocarea unei reuniuni de urgență a autorităților bulgare și la inițierea unor noi operațiuni de căutare și salvare.
Atacurile de marți nu sunt izolate. Pe 6 octombrie, alte două nave comerciale au fost lovite cu drone în zona economică exclusivă a Bulgariei, la aproximativ 70 de mile marine de litoral. Cargoul Alfa Watan, sub pavilion togolez, s-a scufundat, echipajul fiind dat dispărut. Cealaltă navă, Able, sub pavilion Palau, a luat foc, însă cei 18 membri ai echipajului au fost salvați.
Cu o zi înainte, pe 5 octombrie, a avut loc un incident grav în zona economică exclusivă a României. Nava Royad Mammadov, sub pavilion Saint Kitts și Nevis, a fost cuprinsă de flăcări în largul Mării Negre, în apropierea platformei petroliere Pescăruș. Autoritățile române au anunțat moartea a doi marinari și salvarea altor 11 membri ai echipajului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că nava, care transporta porumb și se îndrepta spre Italia, fusese atacată de drone rusești. Autoritățile române nu au confirmat oficial această atribuire.
Ilie Bolojan a discutat deja cu premierul Bulgariei. Discuția programată miercuri între Nicușor Dan și Iliana Iotova se desfășoară după o convorbire telefonică avută marți de premierul interimar Ilie Bolojan cu omologul bulgar, Rumen Radev. Potrivit comunicatului Guvernului României, Bolojan a condamnat ferm atacurile împotriva navelor comerciale din zona economică exclusivă a Bulgariei, apreciind că acestea reprezintă încălcări grave ale dreptului maritim și internațional.
„Aceste atacuri sunt consecințe ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”, a transmis Executivul de la București. Cei doi premieri au discutat despre intensificarea cooperării dintre România și Bulgaria, inclusiv prin implicarea Turciei, pentru consolidarea securității regionale și protejarea navigației comerciale.
Tot marți, premierul Rumen Radev a avut discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitând sprijin pentru investigarea atacurilor și întărirea supravegherii maritime și aeriene. Rutte a transmis că NATO își va adapta, în funcție de necesități, prezența militară pe flancul estic.
Ursula von der Leyen a condamnat atacurile, avertizând că Marea Neagră a devenit un nou front de escaladare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Autoritățile bulgare nu au atribuit oficial atacurile Rusiei, invocând lipsa unor dovezi concludente. Premierul Radev a afirmat totuși că rezultatul acestora avantajează Federația Rusă. Ambasadoarea Moscovei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat că nu deține informații despre atacuri și a invocat posibilitatea unei provocări din partea unor terți.
Președinta Iliana Iotova a anunțat că Bulgaria intenționează să aducă problema atacurilor asupra navelor comerciale și în atenția Consiliului de Securitate al ONU. Sofia solicită, de asemenea, sprijin tehnic european pentru investigarea navelor scufundate, inclusiv prin utilizarea unor echipamente subacvatice specializate, și capacități suplimentare de supraveghere din partea NATO.
Iotova a precizat că, deocamdată, nu există o inițiativă de invocare a articolului 4 al Tratat
