Luca Niculescu a prezentat Parlamentului lista miniștrilor și programul de guvernare
Premierul desemnat Luca Niculescu a depus, la Birourile Permanente Reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, programul de guvernare și lista miniștrilor.
Aceste documente vor fi supuse analizei într-o ședință programată la ora 20.30, în cadrul căreia se va stabili programul audierilor miniștrilor și votul de învestitură. Votul de încredere pentru noul Guvern este așteptat să aibă loc marți după-amiază.
România își propune o tranziție de la o economie bazată pe importuri și forță de muncă ieftină la una centrată pe producția internă și tehnologie. Programul de guvernare vizează un model economic care să încurajeze inovarea și eficientizarea cheltuielilor publice, însoțit de o reducere a deficitului bugetar.
Conform documentului, ajustarea fiscală a început să aibă efecte, dar impactul asupra economiei devine tot mai evident, având în vedere scăderea producției industriale și pierderile de locuri de muncă. În primele opt luni din 2026, deficitul bugetar cash a scăzut de la 4,51% la 2,89% din PIB, în timp ce producția industrială a scăzut cu 3,7%, iar aproximativ 70.000 de locuri de muncă au fost pierdute între mai 2025 și iunie 2026, majoritatea în industrie.
Fondul Monetar Internațional preconizează o contracție economică de 0,5% pentru 2026. Documentul subliniază că problemele de competitivitate ale economiei românești persistă și propune continuarea consolidării fiscale, însoțită de reforme structurale și măsuri de relansare economică.
Reducerea decalajelor sociale și regionale este o altă prioritate. România se confruntă cu o rată de ocupare sub media europeană, un abandon școlar timpuriu ridicat și aproximativ 5,2 milioane de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială. Obiectivele includ crearea de locuri de muncă mai bine plătite și îmbunătățirea accesului la servicii publice.
În domeniul sănătății, se propune o concentrare pe prevenție, medicina de familie și servicii medicale ambulatorii, iar în educație este vizată reducerea inegalităților și reformarea sistemului de finanțare și curriculumului. Energia și infrastructura sunt considerate motoare ale dezvoltării economice, cu un obiectiv de a adăuga peste 5.000 MW de capacități energetice noi până la finalul lui 2027 și de a valorifica resursele de gaze naturale din Marea Neagră.
În infrastructură, prioritățile includ finalizarea proiectelor în curs de execuție și dezvoltarea transportului feroviar, prin utilizarea fondurilor europene și parteneriate public-private, respectând totodată țintele de stabilitate fiscală. Agricultura va beneficia de investiții în irigații, capacități de depozitare și procesare, precum și de sprijin pentru fermieri.
Strategia urmărește să combine reducerea deficitului bugetar cu stimularea producției interne și a competitivității, pentru a construi o economie mai rezilientă și mai puțin dependentă de importuri. România se află într-o situație economică dificilă, iar ajustarea bugetară a început să aducă rezultate, însă costurile asupra economiei devin tot mai vizibile.
După primele opt luni din 2026, deficitul bugetar cash s-a redus de la 4,51% la 2,89% din PIB, dar producția industrială a scăzut cu 3,7%, iar 70.000 de locuri de muncă au fost pierdute, 76% dintre acestea în industrie. Economia românească a încetinit în ultimii ani, iar problemele de competitivitate persistă din 2020, fiind mascate de fluxurile din PNRR și de datoria publică în creștere.
Decalajele relevante pentru populație sunt semnificative. În 2025, 69% dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani erau angajate, comparativ cu 76% în Uniunea Europeană. Aproape un tânăr din cinci nu era implicat în educație sau muncă. Riscul de sărăcie sau excluziune socială afectează 5,2 milioane de persoane, iar românii trăiesc, în medie, cu cinci ani mai puțin decât ceilalți europeni. Rata de abandon școlar timpurie în România este cea mai ridicată din Uniune, atingând 15,5%.
De asemenea, diferențele de venituri și acces la servicii publice rămân semnificative între diferite regiuni și între mediul urban și rural. Totuși, România dispune de atuuri precum resurse energetice variate, o industrie IT&C care a contribuit cu 6,67% la PIB în 2024 și un beneficiu net de peste 72 miliarde euro din fondurile europene, de la aderare până la finalul lui 2025.
Obiectivele noului guvern includ o tranziție de la o economie bazată pe importuri și forță de muncă ieftină la una axată pe producția internă, inovare și tehnologie. Se urmărește o consolidare calitativă, reducând deficitul prin cheltuieli mai eficiente și combaterea evaziunii fiscale, protejând în același timp investițiile și puterea de cumpărare.
Printre domeniile prioritare se numără: muncă și venituri, sănătate, educație, energie, infrastructură, agricultură, mediu, stat, fonduri europene, justiție, securitate, politică externă și comunități.
Lista miniștrilor din guvernul Luca Niculescu este următoarea: Ministerul Afacerilor Interne – Marian Neacșu; Ministerul Apărării Naționale – Ștefan-Radu Oprea; Ministerul Justiției – Radu Marinescu; Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Alexandru Stoica; Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Ștefan Ovidiu Popa; Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Mihai Ghigiu; Ministerul Economiei – Daniel Zamfir; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin Barbu; Ministerul Sănătății – Alexandru Rogobete; Ministerul Muncii – Florin Manole; Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Natalia Intotero; Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare; Ministerul Afacerilor Externe – Dan Neculăescu; Ministerul Educației – Sorin Costreie; Ministerul Culturii – Ioana Ciocan; Ministerul Comunicațiilor și Inteligenței Artificiale – Bogdan Dumitru; Ministerul Energiei – Dumitru Chisăliță.
