Dosarul Fănel Bogoș ajunge la conducerea Guvernului, Cristina Trăilă este suspectată de DNA
Punerea sub urmărire penală a Cristinei Trăilă readuce în prim-plan o declarație categorică făcută de aceasta la izbucnirea dosarului Fănel Bogoș. Secretarul general adjunct al Guvernului susținea că nu are nicio legătură, directă sau indirectă, cu omul de afaceri ori cu persoanele și faptele cercetate. DNA o suspectează acum că ar fi sprijinit tocmai demersurile prin care interesele lui Bogoș urmau să fie promovate la vârful ANSVSA.
Cazul deschide și un nou front politic. PSD îi cere premierului interimar Ilie Bolojan să o demită pe Cristina Trăilă, argumentând că acesta a numit-o personal în funcția actuală. Afirmația este corectă, dar spune doar jumătate din poveste: Cristina Trăilă a intrat în conducerea Secretariatului General al Guvernului printr-o decizie semnată de Marcel Ciolacu, iar Bolojan a păstrat-o ulterior în aparatul Executivului.
Numele Cristinei Trăilă apăruse public în dosarul Fănel Bogoș încă din noiembrie 2025. Atunci se vehicula că aceasta i-ar fi însoțit pe Mihai Barbu și pe omul de afaceri la întâlnirea cu Ilie Bolojan de la Palatul Victoria. Trăilă a respins categoric orice implicare: „Nu am nicio legătură, directă sau indirectă, cu domnul Fănel Bogoș”, a transmis aceasta într-un mesaj publicat pe Facebook. Ea susținea că nu are legătură nici cu activitățile afaceristului, nici cu persoanele din anturajul său și nici cu faptele sau persoanele menționate în dosarul penal.
Comunicatul DNA publicat marți schimbă datele problemei. Procurorii anticorupție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Cristina Trăilă pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în vederea obținerii de foloase necuvenite. Anchetatorii susțin că, în perioada 3–4 noiembrie 2025, Trăilă l-ar fi sprijinit pe Mihai Barbu în demersurile acestuia de exercitare a influenței asupra președintelui ANSVSA.
Obiectivul ar fi fost înlocuirea directorului DSVSA Vaslui cu o persoană agreată de Fănel Bogoș. Schimbarea trebuia să permită aprobarea unui dosar de despăgubire în valoare de aproximativ 3 milioane de euro și diminuarea sau oprirea controalelor la fermele omului de afaceri, potrivit acuzațiilor prezentate de DNA. DNA nu afirmă că Trăilă ar fi negociat direct cu Bogoș sau că l-ar fi însoțit la întâlnirea cu Bolojan. O plasează însă, în calitate de suspect, în presupusul mecanism prin care interesele financiare ale afaceristului ar fi fost promovate la conducerea ANSVSA.
Cristina Trăilă nu este inculpată și nu se află sub nicio măsură preventivă. Vinovăția sa poate fi stabilită numai printr-o hotărâre definitivă. PSD susține că Trăilă a fost numită secretar general adjunct prin decizia „directă și personală” a lui Ilie Bolojan și îi cere premierului să răspundă politic pentru situația subordonatei sale.
Decizia actuală îi aparține într-adevăr lui Bolojan. Pe 27 iunie 2025, acesta a numit-o secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat, prin Decizia nr. 333, conform datelor oficiale ale SGG. Cristina Trăilă se afla însă deja la vârful instituției. Pe 28 aprilie 2025 fusese numită secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, printr-o decizie semnată de premierul PSD Marcel Ciolacu, fapt relatat la acel moment de STIRIPESURSE.RO.
Prin urmare, traseul instituțional are două etape distincte: Ciolacu a adus-o în conducerea SGG, iar Bolojan a păstrat-o și i-a încredințat funcția pe care o ocupă în prezent. Dosarul care a ajuns acum la aparatul central al Guvernului a început de la un focar de salmoneloză descoperit în septembrie 2024 la una dintre fermele administrate de Fănel Bogoș. Autoritățile au dispus neutralizarea a aproximativ 230.000 de păsări. Omul de afaceri a cerut despăgubiri de aproximativ 13 milioane de lei, susținând că îmbolnăvirea păsărilor nu s-a produs din vina societății sale.
DSVSA Vaslui a respins dosarul și a aplicat sancțiuni după neregulile constatate. Potrivit procurorilor, de aici ar fi pornit mecanismul prin care Bogoș a încercat să obțină schimbarea directorului instituției și numirea unei persoane care să-i aprobe despăgubirile, așa cum STIRIPESURSE.RO relata la declanșarea anchetei. Mihai Barbu, atunci președinte al PNL Vaslui, trezorier al partidului și șef al Autorității pentru Reformă Feroviară, i-a obținut lui Bogoș o audiență la premier. Ilie Bolojan a confirmat că întâlnirea a avut loc la Palatul Victoria și a durat aproximativ 15 minute. Potrivit versiunii sale, Barbu îi spusese că urma să-i prezinte un posibil candidat al partidului.
Bogoș a ajuns însă să vorbească despre compania sa și despre problemele pe care susținea că le are cu autoritățile locale. Premierul spunea că omul de afaceri nu i-a cerut nimic, dar recunoștea că a avut „un ușor trac” când discuția a ieșit din zona politică. Bolojan a susținut că întâlnirea nu a produs nicio consecință, potrivit declarațiilor publicate de STIRIPESURSE.RO.
Procurorii susțin acum că presupusele intervenții la care ar fi contribuit Cristina Trăilă au avut loc pe 3 și 4 noiembrie 2025, după audiența lui Bogoș la premier. Presiunea politică se mută asupra lui Bolojan. PSD și AUR cer acum îndepărtarea Cristinei Trăilă din Guvern. Social-democrații afirmă că Bolojan trebuie să răspundă „în solidar”, iar AUR invocă diferența dintre răspunderea penală și cea politică.
Niciuna dintre reacții nu modifică însă situația juridică a Cristinei Trăilă: aceasta are calitatea de suspect, nu de inculpat, și nu este supusă unei măsuri preventive. Noutatea politică este că răspunderea pentru traseul său la vârful Guvernului nu poate fi atribuită unui singur partid. Cristina Trăilă a fost adusă în SGG prin decizia premierului PSD Marcel Ciolacu și menținută ulterior, în altă funcție, prin decizia premierului PNL Ilie Bolojan.
