PNL transmite că vrea să reformeze justiția
PNL anunță intenția de a reforma justiția, reacționând astfel la raportul CJUE care avertizează că infracțiunile de corupție nu se pot prescrie, în special dacă acestea generează prejudicii mari.
Reacția partidului survine în contextul unui scandal legat de justiție, după ce o instanță a anulat excluderea disidenților care au susținut executivul Adrian Veștea. Ionel Bogdan, purtătorul de cuvânt al PNL, a declarat vineri că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un semnal de alarmă pe care România nu își poate permite să îl ignore și anunță că PNL este hotărât să transforme acest semnal de alarmă din partea CJUE într-o oportunitate de modernizare instituțională și va susține toate măsurile care întăresc statul de drept și încrederea cetățenilor în actul de justiție.
„Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un semnal de alarmă pe care România nu își poate permite să-l ignore. Dincolo de implicațiile juridice, hotărârea CJUE ridică semne de întrebare serioase privind modul în care este asigurată alinierea la dreptul european și protejarea fondurilor europene alocate României”, spune reprezentantul PNL, într-o postare pe Facebook.
Ionel Bogdan a mai adăugat că problemele semnalate nu trebuie minimalizate, ci tratate cu responsabilitate și cu o schimbare serioasă de atitudine. PNL consideră că România are nevoie de o justiție independentă, predictibilă și pe deplin aliniată standardelor europene, nu doar la nivelul legislației, ci și la nivelul aplicării ei.
„Credibilitatea sistemului judiciar este parte a credibilității României în Uniunea Europeană”, a afirmat Bogdan. PNL este hotărât să transforme acest semnal de alarmă din partea CJUE într-o oportunitate de modernizare instituțională și va susține toate măsurile care întăresc statul de drept și încrederea cetățenilor în actul de justiție.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat, în 16 iulie, o hotărâre importantă în cauza Lin II, prin care a stabilit că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție a României cu privire la prescripția răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene în materia fraudei grave care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii. Decizia continuă linia trasată în cauza Lin I și are efecte semnificative asupra dosarelor penale aflate încă pe rol.
În aceeași zi, Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat printr-un set de precizări în care își apără raționamentul juridic. Instanța supremă afirmă că rolul său nu este de a opune dreptul Uniunii altor standarde europene, ci de a asigura o aplicare loială, previzibilă și coerentă a normelor juridice. ÎCCJ susține că soluția sa din 2022 nu a urmărit să ignore dreptul european, ci să aplice dreptul Uniunii prin prisma garanțiilor oferite de Carta drepturilor fundamentale și prin raportare la nivelul de protecție consacrat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Din această perspectivă, instanța supremă consideră că standardele europene nu trebuie văzute ca fiind în competiție, ci ca parte a unui sistem juridic coerent.
