PNL susține legea salarizării convenită cu Bruxelles-ul, în timp ce sindicatele solicită o opțiune alternativă
Conducerea PNL a avut joi consultări cu reprezentanții principalelor confederații sindicale pe tema controversatului proiect al legii salarizării unitare, jalon prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Liberalii au anunțat că parlamentarii partidului vor vota forma agreată de România cu Comisia Europeană, în timp ce sindicatele reclamă lipsa de transparență și avertizează că proiectul ar putea dezavantaja o parte importantă dintre angajații statului.
Întâlnirea de la sediul PNL are loc într-un moment în care adoptarea legii a devenit subiect de confruntare între liberali și PSD. Cu doar câteva zile înainte, aceleași confederații sindicale au discutat cu liderii social-democrați despre elaborarea unei variante alternative, care ar urma să fie dezbătută în comisiile de muncă ale Parlamentului.
La consultările organizate joi au participat, din partea PNL, președintele partidului, Ilie Bolojan, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, Robert Sighiartău, Gabriela Horga și Raluca Turcan. Sindicatele au fost reprezentate, între alții, de Bogdan Hossu, președintele CNS Cartel Alfa, Iulian Pope, din partea SANITAS și CNSLR Frăția, George Purcaru, reprezentant al FSLI și CSDR, și Costel Ichim, din partea Agro Propact și CSN Meridian.
Potrivit comunicatului transmis de PNL, liderii sindicali și-au prezentat observațiile și propunerile asupra proiectului, precum și preocupările angajaților din sectorul public. Formațiunea nu precizează însă dacă discuțiile au dus la un acord și nici ce modificări concrete ar urma să fie preluate în textul legii.
Ilie Bolojan le-a transmis sindicaliștilor că reforma salarizării reprezintă un angajament asumat de România prin PNRR și o condiție importantă pentru accesarea fondurilor europene legate de acest jalon.
Potrivit liderului PNL, obiectivul noii legi este construirea unui sistem de salarizare „mai echitabil, mai predictibil și sustenabil din punct de vedere bugetar”, prin corectarea graduală a inechităților existente între diferitele categorii de angajați ai statului.
Bolojan a anunțat totodată că parlamentarii liberali vor vota proiectul „în varianta agreată de România cu Comisia Europeană”. Precizarea sugerează că spațiul pentru modificări substanțiale cerute de sindicate ar putea fi limitat de negocierile deja purtate cu Bruxelles-ul și de condițiile jalonului PNRR.
Dragoș Pîslaru a prezentat schimbările operate în proiect în urma dialogului instituțional și a explicat negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene, precum și constrângerile bugetare avute în vedere la elaborarea noilor grile.
Ministrul interimar al Muncii a susținut anterior că reforma nu va produce scăderi ale veniturilor aflate în plată, dar a admis că unele grile prezentate inițial nu erau „așezate corect” și că pot fi modificate atunci când există argumente solide. Proiectul urmărește și reducerea numărului de sporuri, precum și limitarea diferențelor salariale dintre instituții care desfășoară activități comparabile.
Consultările de la PNL vin după întâlnirea organizată luni de liderii PSD cu reprezentanții BNS, CNS Cartel Alfa, CNSLR Frăția, CSDR și CSN Meridian. La finalul acelei discuții, sindicaliștii au acuzat lipsa de transparență în elaborarea proiectului și au anunțat pregătirea unei variante alternative.
Reprezentanții sindicali au susținut că nu au primit forma finală negociată de Dragoș Pîslaru și că, potrivit calculelor lor, peste 40% dintre bugetari ar urma să fie încadrați în noile grile la un nivel inferior veniturilor aflate în plată. Chiar dacă veniturile nominale ar fi protejate printr-o clauză specială, salariații respectivi ar putea rămâne cu salariile înghețate până când noile grile îi vor ajunge din urmă.
PSD a anunțat că nu va vota un proiect transmis Parlamentului cu numai câteva ore înaintea adoptării și fără o negociere reală cu sindicatele. Președintele social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat anterior că formațiunea sa trebuie să vadă varianta negociată cu Bruxelles-ul și impactul bugetar, estimat la peste 12 miliarde de lei.
Disputa complică adoptarea legii, deoarece Guvernul interimar nu dispune de o majoritate proprie, iar voturile PSD sunt importante pentru trecerea proiectului prin Parlament.
Noua lege a salarizării reprezintă unul dintre jaloanele restante ale PNRR, program care trebuie încheiat până la 31 august 2026. Îndeplinirea reformei este legată de accesarea unei sume estimate la aproximativ 700 de milioane de euro din fonduri europene.
Principiile generale ale reformei fuseseră convenite în luna mai de PSD, PNL, USR și UDMR, în urma unei medieri organizate la Palatul Cotroceni. Acordul politic nu a eliminat însă divergențele privind grilele concrete, sporurile, anvelopa bugetară și modul în care vor fi protejate veniturile actuale.
PNL susține că reformele importante trebuie discutate cu partenerii sociali „în mod responsabil”, astfel încât deciziile adoptate să răspundă interesului general. Comunicarea liberalilor nu arată însă dacă observațiile formulate joi de sindicate vor determina noi modificări ale formei negociate cu reprezentanții Comisiei Europene.
