Migrație zero și deficit de resurse: bilanțul mandatului lui Cătălin Predoiu la MAI
Cu ocazia aniversării Zilei Ministerului Afacerilor Interne, ministrul Cătălin Predoiu a susținut un discurs de bilanț informal, ce reflectă o abordare pragmatică și echilibrată asupra celor peste trei ani de mandat în fruntea instituției.
Încolo de caracterul festiv al evenimentului, discursul a punctat realizările logistice și operative majore, dar a expus direct și vulnerabilitățile structurale, constrângerile legislative și provocările tehnologice cu care se confruntă ministerul.
Discursul prezentat de Cătălin Predoiu evidențiază progrese administrative și operative semnificative pentru perioada 2023–2024. Printre cele mai importante realizări se numără:
– Integrarea în spațiul Schengen: România a aderat la spațiul de liberă circulație în doi pași, în 2023 și 2024. În prezent, procedurile aplicate de MAI sunt considerate un model la nivel european.
– Controlul migrației: Ministrul a subliniat că eforturile instituției au redus migrația ilegală la cote nesemnificative, declarând că „România este o țară cu migrație zero”.
– Indicatori statistici în creștere: Parametrii privind destructurarea grupurilor de criminalitate organizată și capturile de droguri au înregistrat îmbunătățiri de peste 30%.
– Dotări logistice fără precedent: În ultimii trei ani, MAI a beneficiat de achiziții masive de tehnică, de la laboratoare criminalistice și drugtestere, până la elicoptere, drone și nave maritime.
– Siguranța în școli: Programul dedicat a redus infracționalitatea din jurul școlilor, statistica actuală arătând că doar 3% din totalul delictelor din mediul școlar mai au loc în exteriorul clădirilor.
Dovedind realism managerial, Predoiu nu a evitat să discute despre vulnerabilitățile persistente și limitele actuale ale sistemului. Acesta a recunoscut deschis că lupta împotriva crimei organizate și a traficului de droguri sau de persoane este departe de a fi încheiată, fiind influențată de un flux global continuu.
„Sunt primul care afirmă că nu am rezolvat complet toate problemele, că mai avem mult de lucru, dar pot afirma, la fel de ferm, că nu am lăsat nicio amenințare fără răspuns și contraatac instituțional.”
De asemenea, în privința siguranței școlare, ministrul a admis limitele de competență ale ministerului: restul de 97% dintre infracțiunile din mediul școlar se petrec în interiorul clădirilor, unde forțele MAI nu pot avea o prezență permanentă, fiind necesară cooperarea strânsă și soluții preventive din partea unităților de învățământ.
Pentru ca MAI să facă trecerea la o nouă etapă de dezvoltare, Cătălin Predoiu a identificat trei piloni critici care necesită atenție urgentă:
1. Ecuația deficitului de personal și integrarea AI: În contextul unui „deficit grav de resurse umane”, singura soluție identificată de ministru este adoptarea tehnologiilor avansate. Implementarea supravegherii video inteligente și a inteligenței artificiale este esențială pentru controlul frontierelor sau securizarea marilor evenimente. Totuși, Predoiu a atras atenția asupra unei dificultăți legislative majore: concilierea acestor tehnologii cu „garanții solide privind respectarea drepturilor la intimitate și la viață privată”.
2. O infrastructură legislativă învechită: O altă barieră semnalată este cadrul legal actual. Ministrul a subliniat că România încă operează cu legi ale siguranței naționale din 1991, iar multe dintre actele normative care guvernează MAI au o vechime de 10, 20 sau chiar 30 de ani, fiind complet depășite de noile amenințări hibride, aflate la granița dintre civil și militar.
3. Nevoia de stabilitate politică pe termen lung: Reorganizarea completă a unui sistem masiv, cu peste 127.000 de angajați, nu se poate face în perioade de instabilitate. Predoiu a transmis un mesaj direct clasei politice, subliniind că reformele profunde au nevoie de un orizont predictibil: „Operarea unui șantier de anvergura Ministerului Afacerilor Interne presupune cel puțin patru ani de pace politică.”
În ciuda contextului financiar-bugetar actual rămâne unul restrictiv, discursul ministrului conturează imaginea unui lider care își înțelege profund aparatul administrativ – cu bune și cu rele. Prin asumarea onestă a carențelor legislative, a deficitului de personal și a nevoii stringente de digitalizare după modele de top, Cătălin Predoiu lasă în urmă nu doar cifre de bilanț pozitive, ci și o foaie de parcurs clară pentru viitorul siguranței publice din România.
