București, lider național în spații verzi, pe ultimele locuri în Europa
București dispune de mai puține spații verzi în comparație cu majoritatea capitalelor europene, însă se evidențiază prin cea mai mare proporție de spații verzi dintre marile orașe din România.
În contextul temperaturilor ridicate din timpul verii, spațiile verzi devin din ce în ce mai importante pentru potențialii cumpărători de locuințe. Un sondaj realizat de Storia, cea mai vizitată platformă imobiliară din România conform BRAT, arată că 46,4% dintre cei 2.670 de respondenți consideră esențiale zonele de recreere, inclusiv parcurile și locurile de joacă, în alegerea viitoarelor locuințe. Aceste zone sunt depășite în preferințe doar de accesul la transportul public și de proximitatea magazinelor și centrelor comerciale.
Analizând preferințele pe grupe de vârstă, persoanele între 35-44 de ani (medie 4,05), 25-34 de ani (medie 4,03) și 45-54 de ani (medie 4,01) consideră zonele de recreere mai importante. În schimb, tinerii sub 18 ani și seniorii de peste 65 de ani au oferit cele mai scăzute evaluări, cu scoruri medii de 3,98.
Existența spațiilor verzi este o prioritate pentru cumpărătorii de locuințe, în special pentru familii. Este, de asemenea, crucial ca aceste spații să fie dotate cu arbori, deoarece acest lucru reduce temperaturile maxime în verile caniculare, filtrează aerul prin captarea particulelor PM2.5 și PM10 și minimizează riscul de inundații prin gestionarea eficientă a apelor pluviale, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group.
Legea 24/2007 definește spațiile verzi ca orice zonă verde publică cu acces nelimitat, incluzând parcuri, grădini, baze sportive și zone plantate pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă. Spațiile verzi din complexele rezidențiale private sunt, de asemenea, incluse în această definiție, dar au un regim juridic diferit. Conform reglementărilor urbanistice, dezvoltatorii imobiliari sunt obligați să aloce între 20% și 30% din suprafața parcelei pentru spații verzi.
Un metru pătrat de spațiu verde nu are aceeași valoare în orice formă. Acesta poate fi doar o peliculă de gazon sau poate cuprinde arbuști, plante perene și arbori maturi, care transformă acel metru pătrat într-un volum verde considerabil, oferind umbră și habitat, explică Nicolas Triboi, inginer peisagist pentru Atria Urban Resort.
Conform datelor programului european Copernicus, 26% din suprafața Bucureștiului este acoperită de spații verzi, incluzând atât spațiile verzi publice, cât și cele private. București se află pe locul 31 din 36 de capitale europene, având o pondere de spații verzi similară cu Paris, dar superioară unor capitale precum Skopje (24%), Nicosia (21%), Valletta și Atena (17%). În contrast, orașele din Nordul Europei, cum ar fi Oslo (77%), Helsinki (62%), Vilnius (57%) și Tallin (50%), au cele mai mari proporții de spații verzi.
București se descurcă mai bine în ceea ce privește spațiile verzi cu arbori, având 22% din suprafața sa acoperită de acestea, depășind capitale vest-europene precum Paris și Dublin (20%), Lisabona (17%), Amsterdam (14%) și Atena (11%). Totuși, rămâne în urma unor capitale precum Viena (34%), Varșovia (40%), Berlin (44%) și Oslo (72%).
În România, Institutul Național de Statistică (INS) centralizează datele despre spațiile verzi la nivel local, deși informațiile nu sunt întotdeauna actualizate. Aceste date oferă o imagine asupra suprafeței spațiilor verzi publice, incluzând parcuri, grădini publice și aliniamente stradale, dar nu iau în considerare spațiile verzi de pe terenuri private.
București se remarcă prin cea mai mare suprafață de spațiu verde din marile orașe ale României, cu 4.506 hectare, echivalentul a 18,9% din suprafața Capitalei. Craiova este singurul alt oraș cu o proporție de spații verzi publice de peste 10%, având 12,8%, urmată de Iași cu 9%. Alte orașe mari, cum ar fi Oradea (5,8%), Cluj-Napoca (5,2%), Brașov (5%), Constanța (4,2%) și Timișoara (4,1%), au proporții semnificativ mai mici, iar Arad și Sibiu au doar 2% și, respectiv, 1,9% din suprafață dedicată spațiilor verzi.
Dezvoltatorii imobiliari pot integra eficient spațiile verzi în proiectele lor, contribuind la îmbunătățirea calității vieții. Spațiile verzi cu arbori oferă umbră și reduc necesitatea de irigații în perioadele secetoase, fiind mai ușor de întreținut pe termen lung. „Legislația stabilește un minim necesar, dar orașele bune nu se construiesc doar din minime. Arborii aduc beneficii concrete: umbră, aer mai curat, reducerea disconfortului termic, biodiversitate, un microclimat mai bun și o calitate a vieții mai mare”, a spus Liria Themo, director de marketing Atria Urban Resort.
O curte de școală dotată cu terenuri de sport, arbori și spații de relaxare poate îmbunătăți semnificativ raportul de spații verzi disponibile pentru comunitate, având un impact pozitiv asupra întregului cartier. Spațiile verzi sunt esențiale pentru calitatea vieții și influențează alegerea cartierului potrivit pentru locuire, fiind importante ca acestea să fie plantate cu arbori, datorită numeroaselor avantaje pe care aceștia le oferă.
