80% din București este acoperit de beton și asfalt. Adaptarea canalizării la ploile intense
Aproape 80% din suprafața Bucureștiului este acoperită astăzi de beton, asfalt sau alte suprafețe impermeabile. Aceasta se reflectă în mod evident la fiecare ploaie torențială, când apa ajunge în rețeaua de canalizare și exercită presiune asupra infrastructurii orașului. Alexandru Moldovan, director general adjunct Apa Nova București, discută despre investițiile necesare pentru ca Bucureștiul să se adapteze la dezvoltarea urbană și la fenomenele meteorologice extreme.
În urmă cu 25 de ani, principalele probleme vizau starea infrastructurii, dar acum provocările pentru sistemul de canalizare al Bucureștiului s-au schimbat. Deși sistemul de canalizare este acum performant și monitorizat constant, noi provocări au apărut: schimbările climatice, dezvoltarea rapidă a orașului și creșterea presiunii asupra infrastructurii existente.
Bucureștiul are tot mai multe suprafețe construite, ceea ce face ca aproximativ 80% din oraș să fie impermeabil sau semiimpermeabil. Această situație împiedică absorbția naturală a apei, iar în cazul ploilor abundente, cantități mari de apă ajung rapid în sistemul de canalizare, ceea ce reprezintă o provocare semnificativă. Problemele se manifestă adesea în zonele depresionare, unde apa se acumulează, dar și în locurile unde infrastructura necesită adaptări la noile condiții urbane.
În 25 de ani, Apa Nova București a investit peste 795 de milioane de euro, extinzând rețeaua de canalizare cu 258 km și înlocuind peste 117 km. Timpul mediu de intervenție pentru înfundări s-a redus considerabil, iar capacitatea de monitorizare și reacție a crescut semnificativ față de acum două decenii.
Ploile torențiale generează debite care cresc rapid, punând astfel presiune pe întreaga rețea de canalizare. Soluțiile necesare nu pot fi punctuale; este nevoie de modernizarea și redimensionarea infrastructurii existente, inclusiv a colectoarelor importante, și de sisteme de retenție pentru stocarea temporară a apei pluviale.
Evenimentul ploios din perioada 30 iunie – 1 iulie a demonstrat clar acest lucru. În mai puțin de 12 ore, s-au înregistrat precipitații de aproximativ 70 l/mp în București, iar prin Caseta de Ape Uzate au fost tranzitați aproximativ 8,3 milioane de metri cubi de apă. Astfel de evenimente supun la încercare orice sistem de canalizare, indiferent de oraș.
Sistemele de canalizare sunt dimensionate după anumite standarde și nu pot elimina complet efectele fenomenelor meteorologice extreme. Obiectivul este de a crește reziliența sistemului și de a reduce impactul asupra orașului pentru o revenire rapidă la normalitate după astfel de episoade.
Proiectele actuale fac parte din Noul Program Investițional Obligatoriu (NPIO), care include investiții asumate de Apa Nova împreună cu Municipiul București. Acest program, cu o valoare de 230,9 milioane de euro, se va implementa până în 2031 și vizează reducerea riscurilor de acumulare a apei și adaptarea infrastructurii la noile condiții climatice.
Printre proiectele importante se numără bazinul de retenție din Lunca Cetății, finalizat, cu un volum de aproximativ 2.100 m³, și bazinul de retenție din zona Tineretului, aflat în execuție, cu un volum de aproximativ 4.000 m³. Aceste bazine funcționează ca zone tampon, preluând temporar o parte din apa pluvială și eliberând-o controlat după diminuarea presiunii din sistem.
Se desfășoară lucrări de redimensionare a rețelelor de canalizare pe aproximativ 78 km de străzi prioritare, precum și proiectul descărcătorului de ape mari al colectorului C1-B7 către râul Dâmbovița. Infrastructura subterană trebuie să se coreleze cu dezvoltarea urbană de la suprafață, iar noile construcții trebuie să integreze soluții pentru infiltrarea și gestionarea apei pluviale.
Există anumite zone din București care sunt mai vulnerabile la ploile abundente. Evaluarea acestor vulnerabilități se face prin analiza funcționării sistemului de canalizare în ansamblu, luând în considerare precipitațiile, debitele și sesizările primite. Aceste date sunt utilizate pentru ajustarea măsurilor operaționale și fundamentarea proiectelor de modernizare.
Prevenirea efectelor fenomenelor meteorologice extreme nu depinde doar de canalizare. Adaptarea orașului presupune măsuri urbanistice, creșterea suprafețelor permeabile și dezvoltarea soluțiilor locale de retenție a apelor pluviale.
În ultimii ani, rețeaua de canalizare a devenit mult mai bine controlată și monitorizată. Dacă în trecut intervențiile se făceau după apariția problemelor, acum se pune accent pe monitorizare, analiză și întreținere preventivă. Timpul mediu de intervenție la incidentele majore s-a redus semnificativ, iar monitorizarea digitală a infrastructurii a fost extinsă.
Echipele monitorizează în timp real funcționarea stațiilor de pompare a apelor uzate și pluviale prin interfețe digitale, urmărind peste 7.000 de semnale tehnice. Aceasta permite identificarea rapidă a vulnerabilităților și intervenții mai eficiente, trecând de la un model reactiv la unul bazat pe prevenție și anticipare.
Canalizarea este proiectată pentru a prelua apele uzate și pluviale, nu și deșeurile solide. Totuși, în rețea ajung frecvent șervețele, textile, uleiuri, resturi alimentare și alte obiecte care generează blocaje. De exemplu, în 2025, au fost evacuate peste 2.000 m³ de deșeuri din rețeaua de canalizare.
Canalizarea reprezintă doar o componentă în gestionarea fenomenelor meteorologice extreme. Aceasta nu poate fi soluția singulară pentru ploile excepționale și nu este un sistem de apărare împotriva inundațiilor. Reducerea riscurilor de inundații urbane necesită investiții în infrastructură, soluții de retenție și colaborare între instituțiile care gestionează infrastructuri critice.
În perioade de vreme severă, Apa Nova monitorizează sistemul de canalizare, transmite date operaționale relevante și participă la coordonarea intervențiilor la nivelul Municipiului București, inclusiv în cadrul Comitetului pentru Situații de Urgență. Colaborarea cu Administrația Națională „Apele Române” și alte instituții este esențială pentru schimbul de informații și coordonarea intervențiilor din teren.
Obiectivul final al unei infrastructuri moderne de canalizare este ca aceasta să fie cât mai puțin vizibilă. Atunci când cetățenii nu se gândesc la canalizare, înseamnă că aceasta funcționează eficient. În momentele dificile, rolul său este să contribuie la menținerea funcționalității orașului.
