Comisia Europeană cere 4 miliarde de lei înainte de adoptarea legii salarizării
Observațiile au fost formulate într-un răspuns adresat Ministerului Muncii de către experții Comisiei Europene.
În documentul respectiv, se menționează că scenariul fiscal prudent discutat inițial de autoritățile române cu Bruxelles-ul prevedea un impact suplimentar de aproximativ 8 miliarde de lei. Forma revizuită a proiectului ar ridica însă costul la circa 12 miliarde de lei.
Comisia Europeană solicită măsuri compensatorii pentru diferența de aproximativ 4 miliarde de lei, care ar trebui adoptate simultan cu Legea salarizării sau, „de preferat, înainte” de aceasta.
Experții europeni invocă inclusiv impactul pe care o creștere permanentă și neacoperită a cheltuielilor l-ar putea avea asupra evaluărilor agențiilor de rating.
Extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate aplicate pensiilor este menționată ca o posibilă măsură. Formularea nu precizează dacă modificarea se referă la plafon sau la lărgirea bazei de contribuabili.
În prezent, CASS de 10% se aplică doar părții din pensie care depășește 3.000 de lei. De exemplu, pentru o pensie brută de 4.000 de lei, contribuția este de 100 de lei, iar pentru una de 5.000 de lei ajunge la 200 de lei.
Măsura a intrat în vigoare la 1 august 2025 și se aplică, conform Legii nr. 141/2025, până la 31 decembrie 2027.
Comisia Europeană a identificat o neconcordanță între proiectul de lege și fișierul utilizat de Guvern pentru evaluarea impactului financiar în Sănătate. Grila din proiect conține coeficienți și factori de multiplicare care ar genera un cost suplimentar de aproape un miliard de lei, neincluși în calculele transmise Bruxelles-ului.
Comisia cere corectarea textului și introducerea unei reguli potrivit căreia factorii de ajustare stabiliți ulterior prin hotărâre de Guvern să fie neutri fiscal. Astfel, o creștere acordată unei categorii profesionale ar trebui să fie compensată prin reduceri în altă parte a grilei.
O altă solicitare vizează elaborarea unui calendar clar pentru plata restanțelor salariale datorate personalului din sistemul judiciar. Acest calendar ar trebui să fie anexat Legii salarizării sau adoptat în paralel cu aceasta pentru a asigura predictibilitatea plăților și a diminua riscul unor noi procese împotriva statului.
Alexandru Nazare a avertizat anterior că orice sumă ce depășește scenariul de 8 miliarde de lei reprezintă o cheltuială permanentă, care trebuie finanțată anual, nu doar la intrarea legii în vigoare. Ministerul Finanțelor susține o variantă care poate fi acoperită integral fără a afecta procesul de reducere a deficitului.
Discuțiile tehnice privind forma finală a proiectului continuă, iar reprezentanții partidelor și consilierii Administrației Prezidențiale au avut întâlniri luni. În lipsa unui acord politic, Legea salarizării riscă să nu ajungă la vot înainte de termenul asumat prin PNRR.
Adoptarea reformei până la 31 august este legată de deblocarea a aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR. Comisia Europeană a recomandat României ca reforma salarizării bugetare să contribuie la consolidarea fiscală și la controlarea cheltuielilor publice, reiterând această recomandare în evaluarea din iunie.
