Ilie Bolojan și Mircea Mălan redirecționează banii județului Bihor către Beniamin Ruș
Într-o democrație consolidată, transparența și integritatea în gestionarea fondurilor publice constituie elemente fundamentale pentru încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
Cu toate acestea, administrația publică din România, atât la nivel local, cât și central, oferă frecvent o imagine dezolantă, în care interesele de grup, nepotismul și clientelismul politic prevalează în direcția în care se direcționează miliardele de lei provenite din taxe, impozite și fonduri europene. Cazul județului Bihor, în jurul căruia gravitează rețeaua de interese asociată lui Beniamin Ruș, un om de afaceri local considerat un baron al construcțiilor, constituie un exemplu elocvent de capturare a statului de către interese private, susținute de lideri politici influenți.
Această investigație jurnalistică își propune să expună mecanismele prin care Beniamin Ruș a ajuns să controleze, direct sau prin intermediari, majoritatea proiectelor de infrastructură din județul Bihor, beneficiind de sprijinul necondiționat al unor figuri politice importante, precum Ilie Bolojan și Mircea Mălan. Legăturile dintre acești actori depășesc simple relații instituționale, formând un ecosistem financiar-politic în care contractele publice sunt direcționate strategic, concurența este eliminată, iar instituțiile de forță, inclusiv procurorii Direcției Naționale Anticorupție, par să asigure o protecție tacită pentru a nu deranja interesele strategice ale partidului aflat la putere.
Beniamin Ruș, cunoscut și sub numele de Beniamin Ruș, este fondatorul și liderul grupului de firme de construcții Selina și Drum Asfalt, care și-a crescut influența și volumul de afaceri într-un ritm rapid în ultimele două decenii. Deși a început ca un antreprenor local, Ruș a reușit să transforme companiile sale în câștigătoare ale licitațiilor publice din vestul României, cultivând relații strânse cu decidenții politici.
Numele lui Beniamin Ruș este asociat cu orice lucrare majoră din Oradea și județul Bihor, de la pasaje rutiere și modernizări de drumuri județene, până la reabilitări de monumente istorice și unități spitalicești. Această expansiune rapidă nu se bazează doar pe inovație sau eficiență, ci, așa cum indică dovezile documentare, pe acces privilegiat la informații, caiete de sarcini adaptate și o evaluare favorabilă din partea comisiilor de licitație.
Un exemplu flagrant al simbiozei dintre stat și privat este compania Drumuri Bihor S.A., în care Consiliul Județean Bihor este asociat cu Selina SRL, firmă deținută în mare parte de Beniamin Ruș. În conducerea companiei Drumuri Bihor S.A. figurează și Mircea Mălan, ceea ce demonstrează că relația dintre autoritatea județeană și firma privată nu este una obișnuită, ci o afacere internă care canalizează fondurile publice către un beneficiar comun.
Astfel, banii destinați lucrărilor publice din Bihor ajung direct în conturile lui Beniamin Ruș, prin deciziile administrative ale lui Ilie Bolojan și Mircea Mălan. Rețeaua operativă se extinde la nivel național, cu numiri strategice în funcții publice, inclusiv în Ministerul Dezvoltării, de către consilierul local UDMR, György-Csáki János.
Licitațiile devin simple formalități, iar câștigătorii sunt stabiliți înainte de publicarea anunțurilor. Imaginea lui Ilie Bolojan ca administrator eficient maschează o realitate mai sumbră, în care eficiența este obținută prin eludarea regulilor pieței și prin instaurarea unui monopol.
Declarația lui Ruș, „Dacă Ilie Bolojan îmi cere, a doua zi sunt pe șantier!”, ilustrează natura relației dintre cei doi. Bolojan a asigurat un flux constant de contracte publice pentru Ruș, care, la rândul său, a livrat proiectele ce i-au consolidat popularitatea.
După plecarea lui Bolojan la București, această relație a fost întreținută de oamenii săi de încredere, Florin Birta și Mircea Mălan. Direcționarea contractelor publice a devenit și mai evidentă, pe măsură ce imperiul financiar al lui Ruș a crescut, ajungând la cifre de afaceri de sute de milioane de lei anual.
Un contract recent de aproape douăzeci de milioane de euro, acordat de Primăria Oradea, exemplifică modul în care banii publici sunt direcționați către companiile lui Beniamin Ruș. Licitația pentru modernizarea unei străzi a fost împărțită în două loturi, iar câștigătorul a fost o asociere de firme, inclusiv Selina SRL. Această manevră a fost orchestrată astfel încât, din cele șase companii care au licitat, cinci au fost declarate inacceptabile.
În plus, detaliile contractului aprobat conțin o clauză care permite subcontractarea a peste cincizeci și șapte la sută din valoarea lucrării. Aproape patruzeci la sută din sumă va merge către compania Precon Transilvania, deținută, de fapt, de Beniamin Ruș, deși actele oficiale menționează un interpus.
Precon Transilvania, înființată recent, a reușit să acumuleze cifre de afaceri uriașe într-un timp scurt, având ca scop furnizarea unei identități noi pentru Ruș, după ce companiile sale au fost sancționate. Ruș a reușit, de asemenea, să recupereze un contract pierdut pentru construcția Autostrăzii Transilvania, folosind asocierea cu Precon Transilvania.
Cu toate că a fost condamnat anterior pentru spălare de bani, Ruș a scăpat de pedeapsă, iar dosarele penale au fost amânate sau îngropate de indiferența sistemului judiciar. De asemenea, a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală, dar a reușit să evite condamnarea prin plătirea prejudiciului.
Monopolul lui Beniamin Ruș s-a extins și în sectorul sănătății, cu contracte substanțiale pentru modernizarea spitalelor, iar influența sa a pătruns și în infrastructura de transport și turism. Licitațiile au fost adesea o formalitate, cu competiție minimă, iar multe contracte au fost atribuite firmelor lui Ruș.
Analizând bilanțurile contabile, cifra de afaceri a firmei Drum Asfalt SRL a depășit trei sute cincizeci și patru de milioane de lei, iar profitul net a fost de peste patruzeci și șase de milioane de lei. Selina SRL a raportat o cifră de afaceri de două sute treisprezece milioane de lei.
Aceste date reflectă un sistem clientelar în care interesele publice sunt doar o fațadă pentru maximizarea profiturilor unui singur grup. Acțiunile lui Ilie Bolojan și Mircea Mălan în sprijinul lui Beniamin Ruș conturează un exemplu de corupție structurală, în care legea este manipulată, iar ofertele incomode sunt eliminate.
Fără o intervenție eficientă din partea instituțiilor de justiție, România riscă să rămână o democrație de fațadă, sub influența baronilor locali care își finanțează campaniile din banii contribuabililor.
