Cartierul pentru Justiție se îndepărtează de construcție, iar statul rambursează avansul cu dobândă
România va începe să ramburseze Băncii Mondiale, în zece rate semestriale, suma utilizată din avansul acordat pentru pregătirea „Cartierului pentru Justiție”, după ce acordul de refinanțare nu a fost semnat până la termenul stabilit.
Guvernul a anulat joi și cei 440.733 de dolari rămași nefolosiți din avansul de 2,5 milioane de dolari. Decizia vine în condițiile în care proiectul, care ar urma să reunească 23 de instituții judiciare în centrul Bucureștiului, este departe de a începe construcția. Ministerul Justiției caută fonduri pentru semnarea contractului de proiectare, iar Banca Mondială a constatat în iunie 2026 că proiectul este blocat în așteptarea creditelor de angajament.
În ședința din 20 august, Guvernul a aprobat amendamentele convenite cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) la Scrisoarea de înțelegere privind avansul acordat României pentru pregătirea proiectului „Cartierul pentru Justiție”. Aceasta marchează practic finalizarea etapei finanțate prin avansul de 2,5 milioane de dolari, acordat în baza documentelor semnate în 2019.
„Prin această hotărâre, Guvernul aprobă amendamentele convenite cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) la acordul privind avansul pentru pregătirea proiectului «Cartierul pentru Justiție» și anulează suma de 440.733 de dolari, rămasă neutilizată din valoarea totală a avansului de 2,5 milioane de dolari”, se arată în informarea Guvernului.
Un aspect important este motivul pentru care România trebuie să înceapă rambursarea banilor deja utilizați. Termenul până la care avansul era disponibil a fost 30 noiembrie 2025, iar, conform Guvernului, la acea dată nu fusese semnat un acord de refinanțare de către toate părțile. „La data de 30 noiembrie 2025, data-limită de disponibilizare a avansului, nu fusese semnat un acord de refinanțare de către toate părțile. În aceste condiții, potrivit Scrisorii de înțelegere, suma trasă din avans, împreună cu dobânda acumulată, urmează să fie rambursată Băncii Mondiale de către beneficiar, respectiv România, prin Ministerul Finanțelor”, se precizează în informarea Executivului.
Banii vor fi returnați în zece rate semestriale aproximativ egale, la datele și în cuantumurile pe care Banca Mondială le va stabili prin notificările de plată. Guvernul nu oferă informații despre suma exactă care urmează să fie rambursată sau valoarea dobânzii acumulate.
Avansul BIRD nu era destinat construcției propriu-zise a Cartierului pentru Justiție, ci pentru pregătirea proiectului. Conform Guvernului, finanțarea trebuia să acopere „investigațiile geotehnice ale amplasamentului, stabilirea coridorului de expropriere, planificarea și proiectarea în detaliu, precum și managementul proiectului”. În martie 2025, Ministerul Justiției anunța că fuseseră semnate contracte în valoare de aproximativ 2,44 milioane de dolari din avansul de 2,5 milioane, iar circa 2,02 milioane de dolari fuseseră deja cheltuiți efectiv.
Aceste fonduri au fost utilizate între 2020 și 2024 pentru elaborarea și avizarea Studiului de fezabilitate, precum și pentru pregătirea proiectului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici și declanșarea exproprierilor. Ministerul estima atunci că studiul de fezabilitate reprezenta aproximativ 50% din gradul de maturitate al documentației complete de proiectare.
Dimensiunea reală a investiției este, însă, semnificativ mai mare decât avansul de 2,5 milioane de dolari. În martie 2025, Ministerul Justiției anunța că negociază cu Banca Mondială și cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei finanțarea lucrărilor propriu-zise printr-un proiect și un acord de împrumut distinct. Valoarea lucrărilor era estimată atunci la 926 de milioane de euro, la care urma să se adauge o contribuție a României de aproximativ 385 de milioane de euro, totalizând astfel circa 1,31 miliarde de euro.
Acordul de finanțare pentru etapele următoare reprezintă una dintre problemele care au întârziat calendarul proiectului. Situația era problematică și în vara acestui an, iar într-un raport oficial publicat pe 23 iunie 2026, Banca Mondială a indicat că procedura pentru proiectarea Cartierului pentru Justiție a ajuns într-un blocaj: contractul era pregătit, dar contrasemnarea sa depindea de existența creditelor de angajament. Banca Mondială a calificat explicit situația drept „stalled”, adică blocată, și a stabilit termenul septembrie 2030 pentru finalizarea documentației de proiectare necesare construcției.
Constatarea este în concordanță cu raportul de activitate al Ministerului Justiției pentru anul 2025, care arăta că licitația internațională pentru proiectarea detaliată fusese finalizată, însă contractul, estimat la circa 17 milioane de euro, nu putea fi semnat încă din cauza lipsei fondurilor necesare. Contractul de proiectare este prevăzut pentru o perioadă de cinci ani, până în 2030. De asemenea, Ministerul Justiției sublinia că declanșarea efectivă a exproprierilor depindea de alocarea, în 2026, a resurselor necesare despăgubirii proprietarilor.
Întârzierile sunt evidente dacă se compară situația actuală cu calendarul stabilit la începutul proiectului. În decembrie 2019, reprezentanții Ministerului Justiției indicau decembrie 2026 drept dată estimată pentru finalizarea Cartierului pentru Justiție, cu condiția respectării termenelor pentru proiectare și execuția lucrărilor. Atunci se menționa și un împrumut principal de aproximativ 218 milioane de euro aflat în negociere cu Banca Mondială.
În august 2026, proiectul nu se află la finalul lucrărilor, ci încă în fazele de proiectare, finanțare și expropriere, iar termenul pentru documentația de proiectare completă a fost extins până în 2030. Proiectul are o importanță considerabilă pentru sistemul judiciar din București, „Cartierul pentru Justiție” urmând să fie construit pe o parte a amplasamentului Esplanada, în apropierea Bibliotecii Naționale, pe terenul fostului proiect comunist „Cântarea României”. Proiectul, consacrat oficial prin HG nr. 592/2019, este prezentat de Ministerul Justiției drept o amplă inițiativă de reconversie și regenerare urbană.
În complexul care urmează să fie construit, vor funcționa 23 de instituții, inclusiv Ministerul Justiției, Curtea de Apel București, Tribunalul București, cele șase judecătorii de sector, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri, Inspecția Judiciară, Parchetul General, DNA și parchetele bucureștene.
Rambursarea avansului Băncii Mondiale nu semnifică abandonarea Cartierului pentru Justiție. Acest avans din 2019 era un instrument separat, destinat pregătirii proiectului, iar obligația de rambursare apare din lipsa unui acord de refinanțare semnat la termen. Proiectul
