Ratingul suveran al României rămâne la „BBB-”, cu perspectivă negativă
România evită, cel puțin acum, un moment dificil pentru economie. Agenția Fitch Ratings a anunțat vineri seară că ratingul suveran al României rămâne la „BBB-, cu perspectivă negativă”. Acest calificativ plasează datoria guvernamentală a țării pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, însă Bucureștiul evită cu această ocazie retrogradarea la junk.
Retrogradarea ar fi plasat obligațiunile românești în categoria „junk” (speculativă), și ar fi determinat fondurile internaționale să își retragă capitalul din țară și să crească masiv costurile de împrumut. Practic, dobânzile pentru cetățeni ar fi crescut, creditele de consum și ipotecare s-ar fi scumpit, iar leul s-ar fi depreciat rapid în raport cu euro.
Analiștii Erste și experții pieței au mizat însă pe menținerea calificativului curent, datorită măsurilor de ajustare fiscală și reducerii deficitului de către Guvernul Bolojan, în ciuda situației de instabilitate politică accentuată.
Alexandru Nazare a declarat că a avut „discuții la foc continuu cu agențiile internaționale” pentru menținerea ratingului suveran al României. O discuție „complexă” a purtat și cu reprezentanții agenției Moody’s, pentru evaluarea în curs asupra României.
El a subliniat că a prezentat măsurile deja adoptate pentru reducerea deficitului, evoluția veniturilor și a cheltuielilor, reformele în implementare și planul de finanțare pentru perioada următoare. „Discuțiile sunt foarte exigente, pentru că agențiile nu analizează doar cifrele la zi, ci și stabilitatea politică și capacitatea țării de a continua reformele de a menține direcția fiscal-bugetară asumată”, a adăugat el.
Din punct de vedere financiar, România are argumente solide: deficitul s-a redus semnificativ în primul semestru, veniturile au crescut, cheltuielile au fost ținute sub control, iar investițiile și fondurile europene continuă să susțină economia. În același timp, în ultimele zile, formațiunile politice au tratat cu responsabilitate procesul legislativ de adoptare a proiectelor de reforme cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depind sume importante de bani pentru țara noastră.
Fitch a menționat că ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, care au sprijinit convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. Problemele României: „PIB-ul pe cap de locuitor și nivelul de guvernare sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitele gemene mari și persistente ale bugetului și contului curent, de creșterea datoriei publice, de polarizarea politică și de datoria externă netă destul de ridicată”, arată agenția.
„Perspectiva negativă reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii rapide a raportului datorie publică/PIB. (…) Riscurile semnificative la adresa consolidării fiscale pe termen mediu persistă, în opinia noastră, din cauza creșterii slabe, a dificultăților de implementare, a oboselii fiscale și a tensiunilor din cadrul coaliției guvernamentale formate din patru partide”, susține Fitch.
Deficit ridicat, dar în scădere: Implementarea rapidă a măsurilor de consolidare de către noul guvern Bolojan, inclusiv creșterea TVA-ului din august 2025, a plasat deficitul bugetar pe o tendință descendentă de la niveluri record. Există incertitudine cu privire la amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 și ulterior, inclusiv din cauza schimbării planificate a mandatului de premier în aprilie 2027 și a ciclului electoral din 2028.
Datoria publică brută a crescut rapid în ultimii doi ani. Previziunea noastră este că raportul datorie/PIB va crește la 63% în 2027 și, fără măsuri suplimentare, va continua să crească. Previzionăm că creșterea PIB-ului va rămâne sub potențialul său de 2% până în 2027, având în vedere așteptările noastre de înăsprire fiscală suplimentară, care evidențiază compromisurile dificile ale politicilor.
Inflația ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune a ratingului pentru România, exacerbată de impactul inflaționist temporar al creșterii cotei TVA și al expirării plafonării prețului energiei electrice. Inflația a fost peste ținta de 2,5% +/-1 punct punctual stabilită de Banca Națională a României timp de cinci ani, iar inflația medie pe trei ani pentru perioada 2024-2026 este dublă față de mediana actuală „BBB”.
Riscuri politice: Cu toate acestea, tensiunile vizibile din cadrul coaliției (…) costul politic al consolidării fiscale și polarizarea internă ridicată ar putea pune sub semnul întrebării adoptarea unor măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului fiscal mare.
Dezechilibre externe semnificative: Deficitul de cont curent (CAD) se va reduce la mai puțin de 7% din PIB în 2026, în principal din cauza scăderii cererii de importuri din consumul public și privat.
Deși România a evitat dezastrul economic generat de instabilitatea politică în ultimii doi ani, Fitch Ratings a menținut constant ratingul suveran al României la „BBB-”, însă a modificat perspectiva, coborând-o de la „Stabilă” la „Negativă”. În decembrie 2024, agenția a retrogradat perspectiva din cauza incertitudinii politice de după alegeri.
În perioada 2025-2026, Fitch a păstrat constant avertismentul de retrogradare. Deși reformele fiscale aplicate de noile executive din 2025/2026 au prevenit temporar prăbușirea în categoria junk, riscurile au crescut constant din cauza dinamicii datoriei publice guvernamentale (estimată spre 59% din PIB) și a deficitelor gemene mari.
Mizele pentru Cehia și Croația: Evaluată anterior de Fitch la nivelul A- cu perspectivă stabilă, pentru Croația, miza este confirmarea statutului solid, susținut de integrarea stabilă în zona euro. În ceea ce privește Cehia, aceasta beneficiază de un rating ridicat, miza evaluării fiind păstrarea stabilității macroeconomice în ciuda contextului regional tensionat din punct de vedere energetic și economic.
