Oana Gheorghiu acuză companiile de stat din energie: 10 oameni au 47 de funcții în 16 companii
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu afirmă că zece persoane cumulează 47 de funcții în 16 companii din domeniul energiei.
Gheorghiu subliniază importanța strategică a acestui sector, având în vedere că prețul energiei afectează direct economia și bugetul fiecărei familii.
„Nu există voință să se închidă portițele”, a adăugat ea, menționând că 25 de oameni dețin 77 din 288 de mandate active. Această situație nu a apărut din lipsa legislației, ci din lipsa voinței de a închide „portițele” „uitate” prin ea.
Pe Facebook, Oana Gheorghiu a discutat despre câțiva indivizi care câștigă sume de până la 75.000 de lei pe lună, obținând venituri din mai multe consilii de administrație și funcții executive.
„75.000 lei/lună câștigă un domn, venit cumulat din 2 funcții în consilii de administrație și o funcție executivă de director; 59.000 lei/lună câștigă un alt domn, pe aceeași rețetă ca mai sus; 58.700 lei/lună primește altcineva dintr-o funcție executivă de director și un provizorat în consiliu de administrație; 52.000 lei/lună din 2 consilii de administrație; 48.000 lei/lună din 2 consilii de administrație; 34.200 lei/lună din 5 consilii de administrație”, a scris Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a continuat, afirmând că „aceiași 10 oameni cumulează nu mai puțin de 47 de funcții în 16 companii diferite, în diverse roluri: membru în consiliul de administrație, membru în consiliul de supraveghere sau diferite funcții executive de director”.
Gheorghiu a explicat că, dacă analiza este extinsă, aceleași 25 de persoane dețin 77 din 288 de mandate active.
După preluarea conducerii interimare a Ministerului Energiei de către Ilie Bolojan, Oana Gheorghiu a subliniat că există acces la toate datele, iar pentru a face ordine trebuie întâi diagnosticată problema și apoi identificate scăpările legislative ce permit aceste situații.
„Energia e unul dintre cele mai sensibile domenii. Prețul ei lovește direct în economie și în bugetul fiecărei familii. Iar dacă azi plătim mai mult decât vecinii noștri, înseamnă că strategia și investițiile din ultimii ani nu au fost corecte. Totuși, aceiași «specialiști» conduc de multă vreme companiile din energie – pentru că sistemul a fost construit să-i țină acolo”, a declarat Oana Gheorghiu.
„Nu legile lipsesc, ci voința de a închide portițele uitate în aceste legi”, a mai spus ea. „Fiecare regulă nouă se lovește de o veche tradiție: un grup restrâns care rotește aceleași funcții prin aceleași companii și o practică instituțională care a preferat mereu soluția care lasă lucrurile neschimbate”, a explicat Gheorghiu.
Referitor la procedura de revocare din aceste funcții, Oana Gheorghiu a menționat că, înainte de 2025, revocarea costa statul român mai mult decât ignorarea problemei, deoarece cei înlăturați câștigau apoi în instanță și primeau daune, penalități și salarii compensatorii.
„Legea nr. 158/2025 a rezolvat o parte din problemă: azi e mai ușor să revoci pe cineva care nu se aliniază la noile plafoane de remunerație, în 60 de zile, fără daune. Dar revocarea pentru performanță slabă sau acțiuni contrare interesului companiei rămâne, ca și înainte, o chestiune de clauze contractuale”, a precizat Oana Gheorghiu.
„Trebuie să oprim risipa din companiile de stat”, a conchis vicepremierul interimar Oana Gheorghiu.
