Guvernul caută sprijin în Parlament după hotărârea contestată
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030 va fi depusă sub formă de proiect de lege în Parlament, având în vedere că hotărârea adoptată de Guvernul demis condus de Ilie Bolojan a fost contestată de PSD.
Deși susține că Executivul a acționat legal și că opiniile juridice obținute susțin adoptarea strategiei de către un Guvern cu mandat restrâns, declarațiile Dianei Buzoianu scot la iveală vulnerabilitățile juridice pe care autoritățile încearcă să le acopere prin intermediul Parlamentului.
Acest demers poate fi interpretat ca o recunoaștere implicită a faptului că soluția inițială (adoptarea strategiei prin hotărâre de Guvern) nu oferă suficiente garanții în fața unui control judecătoresc. Nu este vorba despre o recunoaștere formală a nelegalității, care poate fi stabilită doar de instanță, ci despre admiterea riscului real ca actul să fie suspendat înainte ca litigiul să fie soluționat definitiv.
Guvernul afirmă că are dreptate, dar pregătește o cale juridică de rezervă. Într-o postare pe Facebook, Diana Buzoianu menționează că a solicitat o analiză juridică înainte de adoptarea strategiei, iar opinia primită a fost favorabilă Guvernului. „Am cerut o analiză de la juriști. Opinia juridică primită a fost că strategia nu e politică publică nouă, ci doar operaționalizează obiective deja asumate prin zeci de tratate și legi deja aflate în vigoare de ani de zile”, susține Buzoianu.
Cu toate acestea, ea nu oferă detalii despre juriștii consultați, instituția care a emis analiza, data documentului sau dacă opinia juridică a fost asumată oficial de Secretariatul General al Guvernului sau de Ministerul Justiției. De asemenea, analiza invocată nu a fost făcută publică, astfel încât argumentele sale nu pot fi comparate cu obiecțiile ridicate de Consiliul Legislativ și de PSD.
În același timp, ministrul recunoaște că o acțiune introdusă la Curtea de Apel București ar putea bloca hotărârea suficient de mult pentru ca România să piardă finanțarea asociată jalonului din PNRR. „Chiar dacă Guvernul ar câștiga, trei ani mai târziu, definitiv pe fond, banii din PNRR ar putea fi pierduți”, afirmă Buzoianu.
Proiectul de lege reprezintă o „asigurare” împotriva suspendării HGD. Diana Buzoianu anunță că strategia va fi promovată prin lege „ca să nu poată nimeni bloca un jalon asumat de patru guverne consecutive prin procese fabricate”. Prin acest demers, Guvernul încearcă să creeze un al doilea temei juridic pentru aplicarea strategiei.
Chiar dacă hotărârea ar fi suspendată sau anulată, documentul ar putea intra în vigoare printr-o lege adoptată de Parlament, autoritate care nu este afectată de restricțiile constituționale aplicabile unui Guvern demis. Acest demers ridică totuși întrebarea de ce strategia nu a fost trimisă direct Parlamentului, având în vedere că ministrul susține că îi era „indiferent” dacă documentul era adoptat prin hotărâre de Guvern sau prin lege.
Buzoianu afirmă că a susținut această poziție inclusiv în ședințele Executivului, ceea ce sugerează că posibilitatea adoptării prin lege a fost discutată înainte ca Guvernul să opteze pentru calea mai vulnerabilă a unei hotărâri emise după pierderea mandatului deplin.
În cazul Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității, Consiliul Legislativ nu a emis formal un aviz negativ, similar celor date pentru alte trei hotărâri adoptate în ședința Guvernului din 23 iulie. Instituția a restituit proiectul prin răspunsul nr. R1852 din 22 iulie 2026, constatând că strategiile sunt documente de politici publice, nu acte normative care intră în procedura sa obișnuită de avizare.
De asemenea, Consiliul Legislativ a atras atenția asupra exercițiului atribuțiilor de ministru după expirarea perioadei constituționale de interimat de 45 de zile. Proiectul nu a primit formal un „aviz negativ”, dar răspunsul Consiliului Legislativ este nefavorabil tezei susținute acum de ministrul Mediului.
În timp ce juriștii nenominalizați de Buzoianu ar fi concluzionat că strategia nu reprezintă o politică publică nouă, Consiliul Legislativ a calificat-o explicit drept „document de politică publică”. Această calificare este importantă deoarece Codul administrativ prevede că un Guvern al cărui mandat a încetat poate adopta doar actele necesare administrării treburilor publice, „fără a promova politici noi”. Documentele depuse de PSD invocă și articolul 110 alineatul (4) din Constituție, potrivit căruia Guvernul demis îndeplinește doar actele necesare administrării treburilor publice.
Argumentul Dianei Buzoianu este că cele 11 obiective principale ale strategiei nu sunt noi, fiind asumate anterior de România prin tratate, acte normative, documente europene și programe de guvernare. Există, într-adevăr, angajamente mai vechi în acest domeniu.
Programul de guvernare aprobat în 2021 prevedea implementarea Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030 prin elaborarea unei strategii naționale și a unui plan de acțiune. Totuși, faptul că obiective generale au fost asumate anterior nu tranșează automat disputa juridică.
Strategia adoptată la 23 iulie stabilește pentru perioada 2026-2030 un cadru de acțiune cu instituții responsabile, termene, surse potențiale de finanțare și indicatori de rezultat, conform prezentării Ministerului Mediului. Problema asupra căreia va trebui să se pronunțe instanța este dacă documentul doar pune în aplicare obligații existente sau dacă, prin selectarea obiectivelor, repartizarea responsabilităților și stabilirea resurselor pentru următorii ani, configurează o politică publică nouă.
Ministerul și Consiliul Legislativ se află pe poziții diferite în această privință. Buzoianu susține că suspendarea strategiei ar putea determina pierderea unui miliard de euro din PNRR, fără a prezenta, însă, modul de calcul al sumei sau documentul Comisiei Europene care ar lega integral această valoare de adoptarea hotărârii. „Formalitățile nu pot pierde un miliard de euro pentru România”, afirmă Buzoianu, acuzând PSD de „sabotaj național”.
În documentele depuse de social-democrați, strategia este legată de jalonul nr. 31 din PNRR și de un posibil impact financiar. PSD susține că riscul pierderii fondurilor nu poate acoperi un eventual viciu de competență și că documentul poate fi adoptat de un Guvern cu mandat deplin sau printr-un alt instrument permis de lege. Depunerea proiectului de lege pare să confirme tocmai existența acestui instrument alternativ.
Conflictul a izbucnit după ce PSD a depus plângeri prealabile împotriva mai multor hotărâri adoptate de Guvern după demiterea sa prin moțiune de cenzură. Printre acestea se află și hotărârea privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030. Social-democrații au anunțat că vor cere Curții de Apel București suspendarea hotărârilor publicate și că le vor contesta pe cele nepublicate imediat după apariția lor în Monitorul Oficial.
PSD nu contestă oficial necesitatea
