Sondaj CURS: Majoritatea românilor se opun aprofundării crizei politice prin alegeri anticipate sau suspendarea președintelui
Majoritatea românilor nu susține organizarea alegerilor parlamentare anticipate, nici suspendarea și demiterea președintelui Nicușor Dan, potrivit unui sondaj CURS realizat la nivel național în perioada 14–24 iulie 2026.
În contextul în care aceste două scenarii au fost propuse ca soluții pentru blocajul politic, aproximativ șase din zece respondenți le resping. Aproape o treime dintre participanții la sondaj susțin fiecare dintre cele două variante.
Întrebați despre organizarea alegerilor parlamentare anticipate, 58% dintre respondenți au răspuns negativ. Varianta revenirii la urne înainte de încheierea actualului mandat parlamentar este susținută de 33% dintre participanții la sondaj, iar 9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Diferența de 25 de puncte procentuale între cei care resping și cei care susțin alegerile anticipate sugerează că nemulțumirea față de situația politică nu se traduce în susținerea majoritară a reluării alegerilor.
O majoritate asemănătoare, de 57%, se opune și suspendării președintelui României. Potrivit sondajului, 31% dintre respondenți declară că susțin această variantă, iar 12% nu au exprimat o opinie. Diferența de 26 de puncte procentuale între tabăra care respinge suspendarea și cea favorabilă este semnificativă, iar procentul nehotărâților este mai mare în cazul suspendării președintelui decât în cel al alegerilor anticipate.
Rezultatele sunt aproape identice: 58% resping alegerile anticipate, iar 57% se opun suspendării președintelui. Susținerea pentru cele două opțiuni se află în jurul unei treimi din populație: 33% pentru alegeri și 31% pentru suspendare. Sondajul nu indică dacă respondenții care susțin ambele scenarii sunt aceiași și nici care sunt motivele pentru care doresc schimbarea actualei configurații instituționale.
Inițiativele de organizare a alegerilor anticipate și de suspendare a președintelui au fost introduse în dezbaterea politică la începutul lunii iulie, după ce conducerea AUR a decis demararea ambelor proceduri. La 1 iulie, Consiliul Național de Conducere al formațiunii a votat începerea demersurilor pentru suspendarea lui Nicușor Dan și pentru organizarea alegerilor anticipate, invocând refuzul președintelui de a face o a doua nominalizare de prim-ministru. Parlamentarii AUR au anunțat că nu vor susține un guvern al coaliției propuse de președinte.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că nu vede motive constituționale care să justifice suspendarea lui Nicușor Dan. La rândul său, șeful statului s-a pronunțat împotriva alegerilor anticipate, susținând că acestea ar prelungi incertitudinea politică și că un nou scrutin nu ar produce neapărat o majoritate capabilă să formeze un guvern.
Alegerile parlamentare anticipate și suspendarea președintelui sunt două proceduri constituționale distincte, care nu pot fi declanșate numai printr-o declarație sau prin votul conducerii unui partid. Potrivit articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul numai dacă legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură și numai după respingerea a cel puțin două solicitări. Înaintea dizolvării, șeful statului trebuie să îi consulte pe președinții celor două Camere și pe liderii grupurilor parlamentare.
Prin urmare, alegerile anticipate nu rezultă automat din căderea unui guvern sau din existența unui blocaj politic. Este necesară parcurgerea etapelor constituționale privind încercările de formare a unui nou Cabinet și chiar și atunci anticipatele sunt strict o posibilitate la latitudinea președintelui, nu o obligație.
În cazul președintelui României, Constituția prevede că suspendarea poate interveni pentru fapte grave prin care sunt încălcate prevederile Legii fundamentale. Propunerea trebuie inițiată de cel puțin o treime din numărul total al deputaților și senatorilor. Suspendarea poate fi aprobată în ședința comună a Parlamentului, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Dacă Parlamentul aprobă suspendarea, referendumul pentru demiterea președintelui trebuie organizat în cel mult 30 de zile. Suspendarea din funcție nu echivalează, așadar, cu demiterea, decizia finală revenind alegătorilor.
Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14–24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 respondenți, cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România. Eșantionul a fost probabilist, multistadial și stratificat. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator – CATI. Eșantionul a fost validat pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului.
