Plângere penală împotriva lui Dragoș Pîslaru pentru deturnare de fonduri și abuz în serviciu
Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, a depus o plângere penală la Parchetul General împotriva lui Dragoș Pîslaru, acuzându-l de utilizarea resurselor instituției pentru susținerea demersurilor legate de noua lege a salarizării, în ciuda faptului că Guvernul este demis și că procedura proiectului a fost suspendată de Curtea de Apel București.
Liderul sindical solicită deschiderea de cercetări pentru deturnare de fonduri, abuz în serviciu și nerespectarea hotărârilor judecătorești. „Am depus plângerea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru deturnare de fonduri, abuz în serviciu și nerespectarea hotărârii instanței”, a scris Dorobanțu pe Facebook.
Plângerea, datată 23 iulie 2026, vizează pe Dragoș-Nicolae Pîslaru în calitate de ministru interimar al Muncii, dar și pe orice alte persoane a căror implicare ar putea rezulta din cercetări. Dorobanțu cere inițial începerea urmăririi penale „in rem”, adică asupra faptelor, și, ulterior, în cazul în care probele confirmă acuzațiile, continuarea cercetărilor „in personam” pentru persoanele responsabile.
El menționează infracțiunile de deturnare de fonduri, conform articolului 307 din Codul penal, abuz în serviciu și nerespectarea hotărârilor judecătorești. Parchetul va verifica dacă faptele reclamate există și dacă acestea constituie infracțiuni.
Constituția stipulează că doar Camera Deputaților, Senatul și președintele României pot solicita urmărirea penală a unui membru al Guvernului pentru fapte săvârșite în exercitarea funcției. Această procedură specială devine relevantă dacă cercetările se îndreaptă personal împotriva ministrului pentru acte îndeplinite în timpul mandatului.
Acuzația principală se centrează pe faptul că Ministerul Muncii a continuat să lucreze la noua lege a salarizării personalului bugetar după demiterea Guvernului Bolojan. Potrivit documentului, Ministerul Muncii a publicat, pe 17 iulie, un document privind salarizarea bugetarilor, după organizarea a 14 sesiuni de consultare, cu peste 30 de ore de discuții cu instituții publice și organizații sindicale, inclusiv cu participarea unor experți ai Băncii Mondiale.
Dorobanțu susține că ministrul a recunoscut că Guvernul demis nu poate iniția proiectul, iar documentul urma să fie preluat de partidele politice și transformat într-o inițiativă parlamentară, Ministerul având rolul de a asigura suportul tehnic necesar.
În opinia liderului sindical, utilizarea angajaților, logisticii, contractelor de expertiză și a timpului de lucru al Ministerului pentru pregătirea unei inițiative legislative a partidelor ar putea reprezenta o schimbare nelegală a destinației resurselor publice. Articolul 307 din Codul penal sancționează schimbarea, fără respectarea legii, a destinației fondurilor bănești sau a resurselor materiale alocate unei autorități sau instituții publice, pedeapsa prevăzută fiind închisoarea de la unu la cinci ani.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, după adoptarea unei moțiuni de cenzură cu 281 de voturi. Conform articolului 110 alineatul 4 din Constituție, un Guvern al cărui mandat a încetat poate îndeplini doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul Executiv.
Dorobanțu consideră că pregătirea unei legi complet noi a salarizării, cu impact asupra întregului sistem bugetar, nu poate fi considerată administrare curentă. În plângerea sa, el invocă un impact de peste 12 miliarde de lei și aproximativ 1,2 milioane de angajați plătiți din fonduri publice.
Curtea de Apel București a suspendat, pe 21 iulie, procedura proiectului legii salarizării publicat de Ministerul Muncii pe 17 iulie, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond. Hotărârea poate fi atacată cu recurs. Ministerul a susținut că decizia instanței nu împiedică dialogul social sau activitățile de fundamentare tehnică, atâta vreme cât acestea nu sunt urmate de inițierea, promovarea și adoptarea proiectului de către Guvern.
Ministerul a precizat că documentul este un material de lucru pentru o posibilă inițiativă parlamentară și a anunțat că va contesta hotărârea, invocând că Ministerul nu a fost citat și nu a avut ocazia să își prezinte apărarea. Consultările au continuat și pe 22 iulie, când Ministerul a organizat o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor din Sănătate. Ministerul Sănătății a comunicat oficial că o parte dintre propunerile sale au fost deja preluate în forma documentului aflat în lucru.
Dorobanțu interpretează continuarea activităților ca ocolire a suspendării dispuse de instanță și afirmă că Ministerul ar continua, sub o altă denumire, aceeași procedură. În plângere, el compară situația cu dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care a fost condamnat pentru instigare la abuz în serviciu. Dorobanțu susține că, în ambele cazuri, există resurse bugetare alocate unei instituții publice, dar utilizate în beneficiul unei formațiuni politice.
El recunoaște că Dragnea nu a fost condamnat pentru deturnare de fonduri, ci pentru instigare la abuz în serviciu. Ca probe, Cosmin Dorobanțu cere ridicarea documentelor Ministerului Muncii referitoare la organizarea consultărilor, a contractelor cu experții, a comunicărilor cu Administrația Prezidențială și efectuarea unei expertize administrativ-contabile pentru stabilirea valorii resurselor utilizate. De asemenea, solicită verificarea eventualei incidențe a formei agravate a deturnării de fonduri, aplicabilă în cazul unor consecințe deosebit de grave.
Dorobanțu este președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, organizație care a contestat recent mai multe măsuri ale Guvernului privind salarizarea, pensiile militare și reforma administrației publice.
