România se descurcă bine, dar românii se tem de sărăcie

România se descurcă bine, dar românii se tem de sărăcie

Dacă analizăm datele Ministerului Finanțelor, fără a lua în considerare dificultățile cu care se confruntă cetățenii români, am putea concluziona că România se află într-o situație favorabilă, fără să ne dăm seama de acest lucru.

Conform execuției bugetare la șase luni, publicată de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB, în comparație cu 3,64% în anul precedent. Aceasta s-a realizat prin temperarea cheltuielilor curente, creșterea colectării veniturilor și absorbția fondurilor europene. În prima jumătate a anului 2026, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 10,3%, atingând suma de 342,52 miliarde lei.

Cifrele sugerează o revenire a României, însă realitatea din spatele acestor date este diferită pentru fiecare român, care se confruntă cu o viață tot mai dificilă și cu cheltuieli în continuă creștere.

Execuția bugetului general consolidat la 30 iunie 2026 a înregistrat un deficit de 2% din PIB, o scădere de 1,65 puncte procentuale față de deficitul de 3,64% din PIB din primele șase luni ale anului 2025. În termeni nominali, deficitul s-a redus cu aproape 28,8 miliarde lei, ajungând la 41,03 miliarde lei, comparativ cu 69,80 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut. Aceste cifre confirmă continuitatea procesului de consolidare fiscal-bugetară.

Publicitate

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat: „Execuția bugetară la șase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch și Moody’s. Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală produce rezultate și că ne respectăm angajamentele. Dar nu avem motive de relaxare: menținerea calificativului de investiții depinde de continuarea acestei direcții, de finalizarea PNRR și de stabilitatea politică. Credibilitatea se construiește prin rezultate și se păstrează prin consecvență. România nu își permite niciun pas înapoi în această perioadă.”

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au atins 342,52 miliarde lei în prima jumătate a anului 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 10,3% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 0,46 puncte procentuale, susținute de veniturile fiscale, în special TVA, impozitul pe salarii și venit, precum și impozitele și taxele pe proprietate, și de atragerea fondurilor europene.

Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 33,71 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 11,1%. Această evoluție a fost susținută de un avans semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende, care a crescut cu 29,9%, și de o creștere de 21,0% a încasărilor aferente Declarației unice. Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 5,8%, depășind dinamica fondului de salarii din economie, care a fost de +3,1%, influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate anumitor categorii de salariați.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 110,86 miliarde lei, cu o creștere de 7,1%, depășind dinamica fondului de salarii. Încasările din impozitul pe profit au însumat 18,97 miliarde lei, cu o creștere de 10,1% comparativ cu anul precedent, susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici, care a fost de 12,5% an/an. Încasările nete din TVA au fost de 74,14 miliarde lei, înregistrând o creștere de 25,1% comparativ cu anul 2025. Această evoluție a fost influențată de avansul încasărilor brute din TVA, de +21,6% an/an, și de o creștere a restituirilor de TVA la 18 miliarde lei.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a adăugat: „Un semnal extrem de important pentru economia reală este creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creștere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile românești, eliminăm blocajele din lanțurile comerciale și le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie.”

Cât despre cheltuielile bugetului general consolidat, acestea s-au redus considerabil, de la 19,85% la 18,66% ca pondere în PIB, înregistrând o scădere de 1,19 puncte procentuale (an/an). În termeni nominali, cheltuielile totale au ajuns la 383,55 miliarde lei, în creștere cu 0,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat pe temperarea cheltuielilor curente, protejând integral ritmul investițiilor publice și absorbția fondurilor din PNRR.

Cheltuielile de personal au fost de 82,11 miliarde lei, cu o scădere de 3,3 miliarde lei față de primele șase luni din 2025, determinată de limitarea sporurilor și de măsurile de temperare salarială. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 49,42 miliarde lei, cu o creștere de 8,6%, în special datorită plăților mai mari pentru domeniul sănătății.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 29,37 miliarde lei, cu 4,14 miliarde lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând 1,4% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126 miliarde lei, în scădere cu 0,5% comparativ cu semestrul I din 2025, având în vedere măsurile luate prin Legea nr. 141/2025.

Cheltuielile cu subvențiile au însumat 6,7 miliarde lei, în principal pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici. Alte cheltuieli, care au inclus burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor și despăgubiri civile, au fost de 6,82 miliarde lei, cu o scădere de 2,19 miliarde lei față de perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au atins 37,17 miliarde lei, acoperind proiectele din cadrele financiare 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile agricole, Fondul pentru Modernizare și PNRR. Investițiile, cheltuielile de capital și programele de dezvoltare au crescut semnificativ, de la 50,44 miliarde lei la 59,96 miliarde lei, fiind cu 9,52 miliarde lei mai mari.