Familia infractorului Bejeriță
În Banat, numele Ion Bejeriță apare frecvent în legătură cu fonduri publice, în special pe proiecte mari de construcții sau infrastructură rutieră.
Bejeriță este finul lui Ion Mocioalcă de la Curtea de Conturi a României și are legături strânse cu liderul PSD Sorin Grindeanu și cu Silviu Hurduzeu, președintele CJ Caraș-Severin. Fenomenul în care este implicat Bejeriță este profund și bine înrădăcinat prin relații politice, făcând ca contractele de zeci de milioane de euro să pară banale.
Strategia economică a lui Ion Bejeriță nu se bazează pe integrarea verticală a businessurilor sale. De exemplu, el deține balastiere, dar nu execută lucrările direct. Resursa sa principală este, de fapt, contactul direct cu persoanele cu putere de decizie. Bejeriță știe că marile contracte depind mai mult de relațiile politice decât de competiția economică.
În ultimii ani, Bejeriță a prosperat sub administrațiile PSD din Banat, având susținerea unor figuri importante precum Grindeanu, Mocioalcă și Hurduzeu. Aceasta se reflectă în marile investiții care au trecut prin instituții conduse de aceștia, inclusiv Consiliul Județean Caraș-Severin, Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Astfel, au fost generate contracte de sute de milioane de euro pentru Bejeriță, care i-au asigurat influență. Această influență a fost demonstrată în interacțiunile cu mari companii de construcție, unde societățile lui Bejeriță, SC ERC Vest SRL și SC EMV Util SRL, au obținut exclusivități. Chiar și fără exploatarea directă a resurselor, el a facturat pentru acestea.
Recent, unul dintre cele mai importante proiecte europene din Caraș-Severin a fost modernizarea DJ 571, drumul dintre Moldova Nouă și Ciuchici. Această lucrare, în valoare de aproape 192 de milioane lei fără TVA, a fost câștigată de asocierea condusă de ERC Vest SRL, parte din portofoliul lui Bejeriță. Deși Hurduzeu a prezentat acest proiect ca pe o oportunitate de dezvoltare, realitatea este mai puțin optimistă.
Contractul pentru DJ 571 a fost adjudecat de asocierea ERC Vest SRL (lider) – EMV Util SRL – OYL Company Holding AG SRL – Eurocerad International SRL. Deși Consiliul Județean Caraș-Severin a anunțat o alegere simplă de constructori, analiza mai detaliată sugerează o legătură strânsă cu Bejeriță, a cărui influență a fost evidentă în procesul de selecție.
Oferta cu prețul cel mai mic a fost descalificată, iar procesul de evaluare a ofertelor a fost întârziat timp de peste șase luni, până la expirarea garanțiilor de bună execuție. Atunci, singura asociere care a reînnoit garanția a fost cea a lui Bejeriță. După semnarea contractului, Hurduzeu a anunțat: „Lucrurile încep să se miște în direcția dorită.”
Cu toate acestea, după un an, lucrările pe DJ 571 erau realizate sub 5%, deși graficul prevedea un progres de minimum 30%. Aceasta ar putea duce la corecții financiare severe sau chiar la pierderea finanțării. Documentele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene confirmă că nu a fost depusă nicio cerere de rambursare, ceea ce reflectă o stagnare totală a proiectului de peste 50 de milioane de euro.
În acest context, Autoritatea de Dezvoltare Regională Vest a cerut măsuri urgente pentru a recupera întârzierile. Statul român a semnalat că un proiect esențial pentru comunitate este în pericol, iar Bejeriță pare să nu manifeste un interes real pentru finalizarea lucrărilor.
În loc de explicații din partea Consiliului Județean Caraș-Severin, există doar tăcere. Proiectul, care ar putea aduce beneficii considerabile, este mai mult o promisiune pe hârtie decât o realitate pe teren. La 29 mai 2026, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a confirmat că progresul financiar era zero, fără cereri de rambursare depuse și fără lucrări decontabile efectuate.
De fapt, statul a avertizat că proiectul DJ 571 este pe cale să devină un eșec, iar Bejeriță nu este doar un antreprenor, ci simbolizează o rețea bine închegată care integrează construcții, agregate și contracte publice. Această rețea, bazată pe relații politice, a rezistat în timp, indiferent de conducerea instituțiilor.
Astfel, în loc de cavaleri medievali, dinastiile moderne se folosesc de utilaje și excavatoare pentru a-și apăra privilegiile. Alianțele se formează prin asocieri de firme și contracte publice, iar la o lucrare de mari dimensiuni, pretențiile către subcontractori sunt inevitabile. Această realitate sugerează că, în Banat, adevărata fundație a proiectelor nu este din beton, ci din relații și influență, creând un ecosistem care se autoalimentează.
