Guvernul a depășit termenul pentru miliardele din PNRR: zece documente lipsesc, 21 necesită corecturi
Guvernul nu a reușit să respecte termenul stabilit pentru pregătirea Cererii de plată nr. 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care are o valoare brută de 2,66 miliarde de euro.
Până la data de 23 iulie, zece dintre documentele necesare nu fuseseră transmise deloc Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), iar alte 21 necesitau discuții tehnice și integrarea observațiilor formulate de minister. Această situație a fost recunoscută într-o notă prezentată în ședința Guvernului, care a avut loc joi, după ce Executivul le-a solicitat coordonatorilor de reforme și investiții să finalizeze documentația până la 23 iulie.
Pentru a recupera întârzierile, MIPE a stabilit un nou termen pentru instituțiile responsabile, până la 30 iulie, cu câteva zile înainte de data la care România intenționează să înainteze oficial cererea de plată Comisiei Europene.
În ceea ce privește structura Cererii de plată nr. 5, negociată cu Comisia Europeană, aceasta include 75 de ținte și jaloane. Deși 44 dintre „cover-note”-urile finale au fost transmise și consultate preliminar cu Comisia Europeană, autoritățile române așteaptă încă feedback. Pentru alte 21 de documente primite, MIPE a inițiat discuții tehnice cu instituțiile implicate.
La expirarea termenului, doar 58,7% dintre documente erau în formă finală, iar 41,3% erau încă în proces de pregătire. Chiar și în cazul celor 44 de documente finale, evaluarea preliminară nu fusese finalizată, fiind așteptate observațiile din partea Comisiei Europene.
MIPE a solicitat coordonatorilor de reforme și investiții să finalizeze toate sarcinile restante aflate în responsabilitatea lor până la 30 iulie 2026.
Documentația detaliată arată că cele zece „cover-note” lipsă se referă la jaloane și ținte care aparțin a trei ministere: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (jaloanele și țintele 31, 49, 51 și 53), Ministerul Energiei (jaloanele 120 și 126) și Ministerul Finanțelor (jaloanele 196, 216, 217 și 232).
De exemplu, jalonul 126 al Ministerului Energiei se referă la crearea unui cadru legislativ și de reglementare pentru hidrogenul produs din surse regenerabile, iar ținta 120 se axează pe capacitatea suplimentară de producere a energiei regenerabile instalată și conectată la rețea.
Ministerul Mediului trebuia să finalizeze documentația legată de biodiversitate și actele necesare desemnării zonelor de protecție strictă. Tot în ședința din 23 iulie, Guvernul a adoptat Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030, aferentă jalonului 31. Executivul a menționat că neîndeplinirea acestui angajament ar putea atrage o penalitate financiară de 972,45 milioane de euro.
Adoptarea acestei hotărâri poate facilita finalizarea documentației aferente jalonului, însă aceasta trebuie transmisă MIPE și acceptată de Comisia Europeană. Adoptarea actului normativ nu asigură automat validarea jalonului.
În plus față de cele zece documente lipsă, nota guvernamentală subliniază că mai multe ministere trebuie să finalizeze liste de verificare, documente justificative, evaluări privind riscul de fraudă și proceduri pentru prevenirea dublei finanțări. Autoritățile trebuie, de asemenea, să completeze raportările în instrumentul european Arachne, cu informații actualizate despre contractele de finanțare, achizițiile publice și beneficiarii reali.
Ministerul Agriculturii trebuie să finalizeze desemnarea zonelor pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare, având la bază studiile pedologice. În acest proces sunt implicate, pe lângă Ministerele Mediului, Energiei și Finanțelor, și instituții precum Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Autoritatea Națională pentru Cercetare și Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Valoarea brută a Cererii de plată nr. 5 se ridică la 2,66 miliarde de euro, dintre care 1,92 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 744 de milioane de euro sunt împrumuturi. După evaluarea Comisiei Europene și aplicarea ajustărilor, Guvernul estimează că România va încasa aproximativ două miliarde de euro.
Cererea include 21 de jaloane și ținte aferente reformelor, precum și 54 aferente investițiilor. Structura a fost stabilită în urma celei de-a treia revizuiri a PNRR, iar valoarea totală a Planului a fost redusă la 20,1 miliarde de euro: 13,6 miliarde de euro granturi și 6,5 miliarde de euro împrumuturi.
Conform calendarului anunțat de Executiv, noua Decizie de punere în aplicare a Consiliului UE ar trebui să fie aprobată la începutul lunii august, iar România planifică să depună Cererea de plată nr. 5 în aceeași zi. Cererea de plată nr. 6 este programată pentru sfârșitul lunii septembrie.
Restanțele constatate la 23 iulie nu implică automat că România a pierdut cele două miliarde de euro. Ele indică, însă, că Guvernul nu a reușit să respecte termenul pe care și l-a stabilit pentru finalizarea dovezilor necesare și că mai multe ministere trebuie să recupereze întârzierile într-un interval de doar o săptămână.
