Teoria conspirației în România: Se va taxa apa din fântâni? Detalii despre lege
Proiectul de lege prin care România ar putea impune taxe pe apa consumată în gospodării a generat numeroase teorii ale conspirației.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că fermierii vor plăti taxe pentru apa utilizată în sere, iar unii români se tem că se va ajunge la taxarea fântânilor. Controversa a izbucnit în urma unui proiect de lege publicat de Ministerul Mediului, care vizează modificarea mai multor acte normative, inclusiv Legea apelor nr. 107/1996. Acest document are ca scop transpunerea Directivei europene 2024/1203, care vizează combaterea criminalității de mediu și introduce pedepse mai severe pentru poluare și exploatarea ilegală a resurselor naturale.
Este important de menționat că, deocamdată, discutăm despre un proiect și nu despre o lege adoptată. Ministerul Mediului a pus acest proiect în dezbatere publică pe 18 iunie 2026, iar perioada de consultare a fost extinsă. Ministerul a anunțat ulterior că proiectul va fi promovat după instalarea unui Guvern cu atribuții depline.
Controversa a apărut dintr-o formulare a proiectului care stipulează că captarea ilegală a apelor de suprafață sau subterane poate constitui infracțiune, în cazul în care aceasta ar putea cauza daune semnificative stării ecologice a unui corp de apă. Această afirmație a fost scoasă din context și a generat în mediul online mesaje precum „prigoana fermierilor”, „pușcărie pentru fântâna din curte” și „contoare obligatorii”.
Claudiu Târziu a afirmat că proiectul ar putea aduce „zece ani de pușcărie pentru că ai săpat o fântână în curtea ta”. Alte postări au susținut pedepse de până la 20 de ani. Un consilier local AUR a declarat că fântânile vor fi dotate cu contoare, iar într-o emisiune online moderată de Dan Diaconescu s-a sugerat că fântânile ar urma să fie sigilate de la 1 august. Totuși, aceste măsuri nu sunt incluse în proiectul Ministerului Mediului.
Regimul fântânilor gospodărești este stabilit prin articolul 9 din Legea apelor nr. 107/1996. Aceasta prevede că apele de suprafață sau subterane pot fi utilizate liber pentru consum, adăpatul animalelor și alte nevoi gospodărești, cu respectarea normelor sanitare. Condiția este ca să nu fie utilizate instalații de capacitate mai mare de 0,2 litri pe secundă, destinate exclusiv gospodăriei proprii.
Pragul de 0,2 litri pe secundă corespunde unei capacități de aproximativ 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră sau 17,28 metri cubi pe zi, un debit semnificativ mai mare decât cel obișnuit al unei gospodării.
Folosirea apei în aceste condiții nu necesită avizul de gospodărire a apelor. Mai mult, articolul 81 din aceeași lege exceptează persoanele fizice care utilizează apa conform articolului 9 alineatul 2 de la sistemul de contribuții și taxe pentru gospodărirea resurselor de apă. Administrația Națională „Apele Române” a precizat că cetățenii pot construi și folosi fântâni pentru nevoile proprii, iar proiectul nu afectează aceste drepturi.
În cazul captărilor de apă cu capacitate mai mare, utilizate pentru activități economice, irigații extinse sau alte scopuri comerciale, situația se schimbă. Legea actuală prevede că dreptul de folosință asupra apelor se exercită, în general, pe baza autorizației de gospodărire a apelor, cu excepția utilizării gospodărești conform articolului 9 alineatul 2.
Diferența este crucială: o fântână pentru consumul unei familii este diferită de o instalație care extrage volume mari de apă dintr-un acvifer, având impact asupra accesului altor utilizatori. Apa este considerată o resursă naturală vulnerabilă și limitată, parte a domeniului public al statului, iar proprietatea asupra terenului nu conferă un drept nelimitat asupra rezervelor subterane.
Proiectul prevede că captarea apei cu încălcarea legii poate fi pedepsită cu închisoarea de la unu la cinci ani, dacă există riscul de a produce daune semnificative stării ecologice a apelor. Dacă daunele au fost deja produse, pedeapsa poate varia între doi și șapte ani. În cazurile în care sunt provocate daune ireversibile sau de amploare, pedeapsa poate ajunge la trei până la zece ani.
Pentru aplicarea pedepselor este necesară, cumulativ, încălcarea normelor legale de captare și riscul de a produce daune semnificative. Pedepsele de până la 20 de ani invocate în unele postări se referă la infracțiuni grave de mediu care provoacă moartea unei persoane, iar Ministerul propune pedepse între 10 și 20 de ani doar atunci când o infracțiune de mediu are ca rezultat decesul unei persoane.
Proiectul nu a fost inițiat special pentru fântânile din România, ci în conformitate cu transpunerea Directivei UE 2024/1203 privind protecția mediului prin dreptul penal. Această directivă stabilește reguli minime pentru definirea infracțiunilor de mediu și pentru pedepsele aplicabile în statele membre. Documentul a fost adoptat pe 11 aprilie 2024, a intrat în vigoare pe 20 mai 2024 și trebuia transpus în legislațiile naționale până la 21 mai 2026.
Scopul declarat este combaterea faptelor cu impact major, precum poluările industriale, deversările ilegale, distrugerea ecosistemelor și exploatarea abuzivă a resurselor naturale. Proiectul introduce un sistem de sancțiuni gradual, în funcție de gravitatea și consecințele faptei.
Este fals că fiecare fântână va trebui contorizată; proiectul nu prevede o astfel de obligație pentru gospodării. De asemenea, este fals că apa din fântână va fi taxată, persoanele fizice care o folosesc în limitele stabilite fiind exceptate de la contribuțiile către Apele Române. Nu există măsura sigilării fântânilor de la 1 august, iar colectarea apei de ploaie nu va fi pedepsită cu închisoarea. Totuși, extragerea unor cantități mari de apă, ilegal și cu efecte semnificative, poate atrage sancțiuni, iar aceste captări sunt deja supuse autorizării, iar proiectul propune pedepse mai severe pentru exploatarea ilegală care produce daune importante.
