Nava GAS LISBON, lovită în zona economică exclusivă a României – Drepturile și aplicabilitatea articolului 5
Incidentul în care a fost implicată nava GAS LISBON s-a produs în Zona Economică Exclusivă a României, în largul Deltei Dunării, dar în afara mării teritoriale.
Nava se afla într-un spațiu în care România are drepturi și competențe bine definite, fără ca acesta să facă parte propriu-zis din teritoriul național. GAS LISBON, un transportator de gaz petrolier lichefiat aflat sub pavilion liberian, transporta peste 3.790 de tone de propan din portul egiptean Alexandria către Reni, în Ucraina. Incidentul a provocat avarii majore și un incendiu la nivelul suprastructurii. Toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați de autoritățile române, trei dintre aceștia fiind răniți.
Incidentul a fost localizat la 26-37 de kilometri de Sfântu Gheorghe, județul Tulcea, situat la vărsarea brațului cu același nume în Marea Neagră. Autoritatea Navală Română a comunicat că nava se afla la aproximativ 14 mile marine de Sfântu Gheorghe, echivalentul a aproape 26 de kilometri. În schimb, Departamentul pentru Situații de Urgență și Nicușor Dan au estimat distanța la aproximativ 20 de mile marine, adică 37 de kilometri, specificând direcția sud-est de Sfântu Gheorghe.
Geografic, incidentul s-a produs în largul sectorului sudic al Deltei Dunării, în dreptul gurii de vărsare Sfântu Gheorghe. Sulina, menționată în unele relatări, se află mai la nord, la aproximativ 30 de kilometri în linie dreaptă de localitatea Sfântu Gheorghe. Portul Sulina a fost locul către care au fost transportați marinarii salvați.
Nava urma să intre pe Dunăre prin Canalul Sulina pentru a ajunge în portul ucrainean Reni, aflat în amonte. Acest lucru explică de ce destinația intermediară „Sulina” putea apărea în sistemele de monitorizare a traficului, în timp ce destinația comercială finală indicată de autorități era Reni.
Stabilirea regimului juridic nu se poate face doar pe baza distanței de la localitate. Limita mării teritoriale nu se calculează de la centrul unei localități, ci de la liniile de bază, care reprezintă linia celui mai mare reflux sau liniile drepte ce unesc anumite puncte ale țărmului. În acest context, DSU a confirmat că incidentul a avut loc în Zona Economică Exclusivă a României, iar Nicușor Dan a declarat că nava a fost lovită „în afara apelor teritoriale ale României”.
Conform Legii nr. 17/1990, marea teritorială a României se întinde pe 12 mile marine, echivalentul a 22,224 kilometri, măsurată de la liniile de bază. Apele maritime interioare, marea teritorială, fundul mării și subsolul, precum și spațiul aerian deasupra lor, constituie parte din teritoriul României, unde statul exercită suveranitate, chiar dacă navele străine au dreptul de trecere inofensivă în anumite condiții.
Zona Economică Exclusivă începe dincolo de limita de 12 mile a mării teritoriale. Convenția ONU asupra dreptului mării permite o întindere de până la 200 de mile marine de la liniile de bază, însă în Marea Neagră limitele efective sunt stabilite prin acorduri și delimitări cu statele ale căror coaste sunt vecine sau situate față în față. În această zonă România nu are suveranitate deplină asupra întregului spațiu, așa cum are în marea teritorială. Statul român dispune însă de drepturi suverane și jurisdicție în domenii precum explorarea și exploatarea resurselor naturale; protejarea și conservarea mediului marin; cercetarea științifică; construirea și protejarea platformelor și instalațiilor offshore; producerea energiei din apă, curenți sau vânt.
La distanța menționată, locul incidentului s-ar putea afla și în zona contiguă a României, care se extinde până la 24 de mile marine de la liniile de bază. Zona contiguă nu înlocuiește ZEE, ci se suprapune peste partea sa apropiată de coastă și permite României să prevină sau să sancționeze anumite încălcări vamale, fiscale, sanitare ori privind trecerea frontierei. Confirmarea acestei încadrări suplimentare ar necesita coordonatele exacte ale navei raportate la liniile de bază.
Termenul „ape internaționale” este adesea folosit pentru a desemna orice spațiu dincolo de cele 12 mile ale mării teritoriale, dar din punct de vedere juridic este imprecis. Convenția ONU face diferență între marea teritorială, Zona Economică Exclusivă și marea liberă – high seas. GAS LISBON se afla dincolo de teritoriul României, într-un spațiu deschis navigației internaționale, dar aflat în ZEE românească. De aceea nu este corect să se afirme, fără explicații, că incidentul s-a produs „în apele internaționale”.
Faptul că incidentul s-a produs în afara mării teritoriale nu înseamnă că România nu avea responsabilități. Alerta a fost primită de MRCC Constanța, centrul român care coordonează operațiunile maritime de căutare și salvare în regiunea repartizată. Convențiile maritime internaționale prevăd organizarea unor regiuni de căutare și salvare și a unor centre responsabile pentru coordonarea intervențiilor. Aceste regiuni nu coincid obligatoriu cu frontierele maritime și nu transformă zona respectivă în teritoriu al statului care conduce operațiunea.
MRCC Constanța a mobilizat navele SAR Apollo și SAR Artemis ale ARSVOM, precum și o navă de intervenție a Gărzii de Coastă. Elicopterul MAI nu a putut fi folosit din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. SAR Apollo a evacuat toți cei 17 marinari. Două victime prezentau arsuri pe aproximativ 10-15% din suprafața corpului, iar o a treia avea plăgi multiple și hemoragie.
Nava transporta propan, o încărcătură inflamabilă care ridică în primul rând riscuri de incendiu, explozie și formare a unui nor de vapori. Incendiul a continuat după evacuarea echipajului, iar nava rămânea ancorată. Un remorcher a fost trimis în zonă pentru a împiedica intrarea acesteia în derivă. Autoritățile au cerut celorlalte nave să păstreze o distanță de minimum trei mile marine (aproximativ 5,5 kilometri) față de locul incidentului. Nu fusese confirmată o scurgere a încărcăturii sau o poluare marină.
România are însă competențe directe privind protejarea mediului în propria ZEE, ceea ce justifică monitorizarea navei și luarea unor măsuri pentru limitarea riscurilor asupra litoralului, navigației și ecosistemului marin. Pavilionul liberian rămâne relevant pentru investigația tehnică și juridică. În dreptul maritim, statul de pavilion are responsabilități importante față de navă, însă România poate participa la clarificarea incidentului în considerarea locului producerii sale, a operațiunii de salvare și a eventualelor efecte asupra mediului sau siguranței navigației.
Președintele Nicușor Dan a afirmat că nava „a fost lovită” și că incidentul este „cel mai probabil” legat de războiul ilegal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Autorităț
