Investiție semnificativă în securitate: dronele MAI și colaborarea internațională
Ministerul de Interne coordonează două proiecte majore pentru construirea a 7.800 de sisteme de drone și anti-drone, realizate în colaborare cu alte state.
Finanțarea acestor inițiative se ridică la 223 milioane de euro, prin programul SAFE. Constructorii români susțin că intenția MAI a fost de a le oferi o șansă, însă guvernanții ar fi greșit că nu au cerut un audit înainte de a face selecția.
Incidentul din Galați, când un aparat autonom de zbor Geran 2 a explodat pe planșeul unui bloc, a adus discuția despre sistemele de drone și anti-drone în prim-planul agendei publice. Pe fondul acestui eveniment, s-a discutat despre măsurile necesare pentru apărarea populației.
În urmă cu un an, se vorbea despre alocarea a 16,7 miliarde de euro pentru înzestrarea structurilor românești de forță, banii fiind împrumutați prin programul SAFE. Prima etapă a proiectului era programată să se încheie pe 30 mai.
Până atunci, România putea efectua achiziții singulare, nu comune, cu alte state europene, ceea ce ar fi permis o localizare mai bună a producției, cu un procent mai mare de producție realizată pe teritoriul țării. Cinci companii românești erau deja selectate și implicate în negocieri de mai bine de șase luni.
Bugetul total pentru acest sector, coordonat de Ministerul Afacerilor Interne, era de 223 milioane de euro, deja aprobat de Consiliul Superior de Apărare a Țării și Parlament. Întrebarea era cine și cât va primi.
Pe 30 mai, s-a aflat că programele de achiziții de drone și anti-drone ale MAI nu erau incluse pe lista achizițiilor singulare. Creditul de 16,7 miliarde de euro se împarte în trei direcții: înzestrarea armatei – 9,53 miliarde euro, infrastructura rutieră – 4,2 miliarde euro, și dotarea Ministerului Afacerilor Interne și a celorlalte forțe din sistemul de apărare națională – 2,8 miliarde euro.
Armata și Ministerul Afacerilor Interne sunt cele două instituții cu bugete pentru achiziții de drone și sisteme anti-drone. Radu Miruță a declarat pe 28 aprilie: „Este strategic ca armata română să se asigure că produsele de care au nevoie militarii se construiesc și se produc fizic în România.”
Armata derulează trei programe în domeniu: sistem artileristic dislocabil de apărare aeriană, sistem mobil de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acțiune și sistem de apărare antiaeriană foarte apropiată. Toate cele trei contracte au fost atribuite Rheinmetall Italia S.p.A, valoarea totală fiind de 982 milioane de euro, fără TVA.
„În SAFE, dronele vin peste doi ani. La soluțiile antidronă, am reușit să tragem termenul pentru Skyneck și Sky Ranger în 2027”, a adăugat Miruță. Până la livrarea acestora, nu a fost explicat publicului cum se pot apăra de incidente precum cel din Galați.
Se discută și despre proiectul „Sistem de drone produs în colaborare și pentru Ucraina”, axat pe coproducția de echipamente de apărare în România, cu un buget de 200 milioane euro. Contractul nu a fost semnat și nu există indicii despre finalizarea acestuia.
Pe 8 iulie, Nicușor Dandeclara a declarat că o delegație ucraineană va vizita România, avansând aspecte tehnice. De asemenea, 15 firme care produc drone în Ucraina au discutat cu autoritățile române despre producția de drone în țară.
MApN a semnat un contract cu Quantum Systems pentru livrarea a 34 de sisteme Mini UAS clasa I și 15 kit-uri Scorpion, toate urmând a fi livrate în 2027 pentru misiuni de supraveghere.
Ministerul Afacerilor Interne derulează două programe finanțate prin SAFE. Primul, cu un buget de peste 116 milioane de euro, vizează dotarea forțelor cu sisteme de vehicule aeriene fără echipaj, inclusiv acvatice și subacvatice. Se estimează că vor fi produse 6.480 de sisteme de drone.
Al doilea program, cu un buget de peste 106 milioane de euro, are ca scop dotarea cu sisteme anti-drone, estimându-se 1.320 de sisteme. Reprezentanții MAI au comunicat că informațiile referitoare la programele nesemnate vor fi disponibile în comunicatul Guvernului României din 2 iunie 2026.
Aceste proiecte nu au fost incluse în categoriile de achiziții singulare, ci urmează să fie realizate în cooperare cu alte state membre ale Uniunii Europene sau cu Ucraina, conform Regulamentului (UE) 2025/1106.
Decizia de achiziție comună poate implica riscuri pentru România, în special în ceea ce privește localizarea producției. Condițiile pentru cooperarea cu furnizorii străini includ înființarea unei unități de producție în România și transferul de tehnologie.
În ciuda acestui fapt, Guvernul României își menține obiectivul de a asigura un nivel ridicat de participare a industriei naționale la proiectele SAFE. Reprezentanții Cancelariei Prim-Ministrului nu au explicat motivele alegerii achiziției comune și nici termenul pentru o decizie finală.
Radu Miruță a afirmat că este „strategic ca armata română să se asigure că produsele de care au nevoie militarii se construiesc și se produc fizic în România”, în timp ce același lucru nu pare să fie valabil și pentru Ministerul Afacerilor Interne.
La finalul discuțiilor de anul trecut, cinci companii au fost selectate pentru proiectele MAI, totalizând 223 milioane de euro: Autonomous Flight Technologies, Oves Enterprise, Qognifly, Robotix și Brave.X Aero. Mihai Filip a confirmat că compania sa ar putea accesa 116 milioane de euro pentru partea de drone.
Emanuel Popp a exprimat nemulțumirea față de faptul că achizițiile nu mai sunt singulare, ceea ce ar putea reduce producția națională. El a subliniat că, prin programul SAFE, cerințele clientului necesită adesea configurații adaptate, iar statul român ar putea folosi regulamentul ca un motiv pentru a evita achizițiile de la firme românești.
Popp a recunoscut că companiile românești ar fi putut reacționa mai rapid pentru a clarifica ofertele și a concluzionat că MAI a încercat să ofere o oportunitate reală, însă a greșit prin lipsa unei evaluări clare.
