România finalizează PNRR cu 33 din 75 de jaloane îndeplinite, 6,3 miliarde de euro în joc

SS1
SS1
Avatar photo
DeSS1

România finalizează PNRR cu 33 din 75 de jaloane îndeplinite, 6,3 miliarde de euro în joc

Guvernul a finalizat cea de-a treia revizuire a PNRR și intenționează să trimită Cererea de plată numărul 5 pe 7 august, imediat după aprobarea noii forme a Planului de către Consiliul Uniunii Europene.

Valoarea brută a solicitării este de 2,66 miliarde de euro, însă suma care ar urma să intre efectiv în România este estimată la două miliarde de euro: 1,6 miliarde sub formă de granturi și 400 de milioane din împrumuturi.

Până la acea dată, ministerele și instituțiile implicate trebuie să finalizeze documentele justificative, procedurile administrative, actele normative și verificările de audit. Termenul intern stabilit de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este 1 august, cu mai puțin de o săptămână înainte de depunerea solicitării de plată.

În prezent, doar 33 dintre cele 75 de jaloane sunt îndeplinite. Noua structură a Cererii de plată numărul 5, negociată cu Executivul comunitar, conține 75 de jaloane și ținte, dintre care 21 privesc reforme, iar 54 sunt legate de investiții.

Publicitate
Ad Image

Situatia prezentată în nota MIPE arată însă că, în acest moment, numai 33 sunt considerate îndeplinite. Coordonații reformelor și investițiilor trebuie să pregătească rapid dovezile și informațiile solicitate de Comisia Europeană pentru celelalte 42 de jaloane.

Problemele nu se limitează la implementarea efectivă. Din cele 75 de documente finale de tip cover-note, prin care instituțiile explică și probează îndeplinirea jalonelor și țintelor, au fost transmise doar 13. Discuțiile tehnice pentru restul de 62 sunt încă în desfășurare între MIPE și instituțiile responsabile.

Pentru Cererea de plată numărul 5, patru jaloane au fost mutate în ultima solicitare, deoarece autoritățile au apreciat că nu existau perspective reale ca acestea să fie îndeplinite la timp. În schimb, actuala cerere a fost completată cu alte 53 de jaloane și ținte deja realizate sau care ar putea fi închise până la momentul depunerii.

Printre obligațiile restante se află adoptarea unor acte normative care țin de Ministerul Mediului și Ministerul Energiei. Ministerul Mediului trebuie să finalizeze desemnarea zonelor de protecție strictă și să adopte ordinele necesare pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate. Nota MIPE arată că instituția nu a transmis încă niciun cover-note în forma finală pentru jaloanele aflate în responsabilitatea sa.

Ministerul Energiei trebuie să finalizeze cadrul legislativ și de reglementare pentru hidrogenul produs din surse regenerabile, inclusiv actele normative primare și secundare.

Ministerul Agriculturii are, la rândul său, obligația de a desemna zonele de accelerare a producției de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare, după realizarea studiilor pedologice. Verificarea a trei ținte din componenta REPowerEU nu poate începe, deoarece Ministerul Agriculturii nu a transmis documentația necesară.

Alte ministere, precum cele ale Finanțelor, Educației, Dezvoltării și Economiei, precum și Autoritatea Națională pentru Cercetare, trebuie să finalizeze și ele documentele justificative necesare.

Depunerea cererii nu garantează automat încasarea sumei totale. Comisia Europeană va verifica dacă fiecare jalon și fiecare țintă au fost îndeplinite satisfăcător și poate suspenda sau reduce plata în cazul unor probleme constatate.

Instituțiile românești trebuie să rezolve toate recomandările formulate de Autoritatea de Audit și de serviciile Comisiei Europene, deoarece jaloanele nu pot fi declarate realizate în lipsa soluționării constatărilor sau măsurilor de remediere.

Verificările privind achizițiile publice, neregulile grave, conflictele de interese, riscurile de fraudă și dublă finanțare sunt obligatorii. Informațiile despre contractele de finanțare, achiziții și beneficiarii reali trebuie să fie încărcate și în sistemul european Arachne.

Un alt principiu impus autorităților este cel al ireversibilității reformelor. Legile sau ordonanțele adoptate nu trebuie să anuleze sau să slăbească reformele deja considerate îndeplinite de Comisia Europeană în cererile anterioare. În caz contrar, România riscă suspendarea plăților sau recuperarea fondurilor.

După Cererea de plată numărul 5, România trebuie să depună până la sfârșitul lunii septembrie Cererea numărul 6, cu o valoare brută de aproximativ 6,03 miliarde de euro și o sumă estimată de încasat de circa 4,36 miliarde: 2,52 miliarde în granturi și 1,84 miliarde în împrumuturi.

Împreună, ultimele două cereri ar putea aduce efectiv aproximativ 6,36 miliarde de euro. Pentru a primi banii, România trebuie să finalizeze investițiile și reformele până la 31 august, iar ultima solicitare de plată trebuie trimisă Comisiei cel târziu la 30 septembrie.

Valoarea totală a PNRR a fost redusă de la aproximativ 21,41 miliarde la 20,1 miliarde de euro, din care 13,56 miliarde reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde sunt împrumuturi. Reducerea de 1,31 miliarde de euro provine în principal din diminuarea componentei de împrumuturi și din eliminarea sau ajustarea proiectelor care nu mai puteau fi finalizate la timp.

Cursa pentru închiderea PNRR se desfășoară în plină criză politică, România fiind condusă de un Guvern interimar. Mai multe reforme necesare pentru fondurile europene depind de adoptarea unor legi în Parlament, ceea ce a determinat liderii politici să discute despre convocarea unei sesiuni extraordinare la sfârșitul lunii iulie.

Presiunea este amplificată de situația finanțelor publice, nota MIPE avertizând că pierderea finanțărilor europene ar putea agrava deteriorarea situației fiscale a României.

România a încasat pe 23 iunie 2,25 miliarde de euro prin Cererea de plată numărul 4, iar Comisia Europeană a constatat că toate cele 38 de jaloane și 24 de ținte asociate acesteia au fost îndeplinite, vizând domenii precum pensiile, sănătatea, educația, digitalizarea, energia, transporturile și combaterea corupției.

Succesul următoarelor două cereri va depinde de capacitatea unui Guvern interimar, a ministerelor și a Parlamentului de a finaliza reformele și investițiile amânate timp de mai mulți ani.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *