Curtea Constituțională a acceptat inițiativa cetățenilor pentru modificarea legii învățământului superior
Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că iniţiativa legislativă a cetăţenilor intitulată „Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr.198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii învăţământului superior nr.199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru modificarea altor acte normative” îndeplineşte toate condiţiile constituţionale.
Proiectul de lege, promovat intens de federațiile sindicale din învățământ (precum FSLI și Alma Mater), a fost publicat inițial în Monitorul Oficial nr. 84 din 3 februarie 2026. El urmărește să corecteze o serie de măsuri de austeritate introduse anterior în sistemul de educație.
Obiectivele principale ale proiectului de lege includ modificarea Legii nr. 198/2023 și Legii nr. 199/2023 pentru a anula modificările nefavorabile aduse de Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Printre acestea se numără: revenirea la efectivele maxime de copii la clasă/grupă anterioare restricțiilor bugetare, recalcularea tarifului pentru plata cu ora în funcție de salariul de bază, vechime și grad didactic, corectarea normei profesionale și protejarea drepturilor salariale obținute prin hotărâri judecătorești.
Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a constatat că iniţiativa legislativă a cetăţenilor îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.74 alin.(1) şi alin.(2) din Constituţie, cu excepţia art.I pct.4, art.I pct.5, art.I pct.6, art.II pct.2-5, art.II pct.7 şi art.IV-VI din propunerea legislativă, care reglementează norme cu caracter fiscal.
Curtea a constatat că propunerea legislativă şi expunerea de motive care o însoţeşte au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.84 din 3 februarie 2026, listele de susţinători au fost validate de către autoritatea competentă, prin semnătură şi ştampilă, precum şi că au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de Constituţie, respectiv numărul de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot necesar pentru promovarea iniţiativei.
Pe de altă parte, Curtea a reţinut că art.I pct.4, art.I pct.5, art.I pct.6, art.II pct.2-5, art.II pct.7 şi art.IV-VI din propunerea legislativă ce formează obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art.74 alin.(2) din Constituţie, deoarece acestea constituie norme cu caracter fiscal.
Cu privire la publicarea iniţiativei legislative, Curtea a constatat că propunerea legislativă, precum şi expunerea de motive care o însoţeşte, semnată de Comitetul de iniţiativă, au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.84 din 3 februarie 2026, fără respectarea termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului Consiliului Legislativ nr.1.016 din 10 decembrie 2025. Sub acest aspect, Curtea a observat că acesta nu este un aspect de neconstituţionalitate, întrucât nu se încadrează în cadrul obiectul verificării pe care Curtea o întreprinde în exercitarea atribuţiei sale prevăzute de art.146 lit.j) din Constituţie, ci un element procedural care vizează exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni astfel cum este reglementată de Legea nr.188/1999.
Cu privire la verificarea legalităţii atestării listelor de susţinători, Curtea a reţinut că nu s-a făcut în toate cazurile cu respectarea strictă a dispoziţiilor art.5 din Legea nr.189/1999, de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale sau, în localităţile urbane, şi de funcţionarii primăriei împuterniciţi de primar în acest scop. De asemenea, au existat şi alte omisiuni şi neregularităţi, cea mai frecventă fiind lipsa datei atestării însă nu au fost apreciate ca fiind încălcări ale dispoziţiilor art.5 din Legea nr.189/1999, în măsura în care rezultă că atestarea a fost realizată de persoanele prevăzute de textul legal sau operează o prezumţie simplă în acest sens, fundamentată pe actele depuse în dosare.
Curtea a confirmat că dispersia teritorială a susținătorilor a fost respectată, 12 județe având numărul minim de 5.000 de susținători, ceea ce îndeplinește cerințele constituționale.
Cu privire la respectarea limitelor impuse de art.74 alin.(2) din Constituţie în privinţa iniţiativelor legislative cetăţeneşti, Curtea a reţinut că intenţia iniţiatorilor demersului legislativ este de a reintroduce în fondul activ al legislaţiei textele de lege din aceste acte normative modificate prin Legea nr.141/2025 privind unele măsuri-fiscal-bugetare. Curtea consideră că excluderea „problemelor cu caracter fiscal” din posibilitatea de reglementare pe calea iniţiativei legislative cetăţeneşti nu poate avea în vedere doar stabilirea de taxe şi impozite stricto sensu, ci trebuie să privească şi acele elemente care au un impact major asupra bugetului de stat şi care nu vizează concepţia viitoare cu privire la formarea acestuia, ci sunt preconizate a fi aplicate în interiorul execuţiei bugetare curente, cum ar fi, de exemplu, acordarea unor sporuri sau a unor sume fixe de la bugetul de stat.
