Decizia Înaltei Curți la CCR: Atribuțiile judecătorului de cameră preliminară în Codul de procedură penală
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a înaintat Curții Constituționale a României o obiecție de neconstituționalitate referitoare la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.
Judecătorii CCR au acceptat contestația ÎCCJ în legătură cu competența judecătorului de cameră preliminară de a decide reunirea și disjungerea cauzelor. Aceasta vizează eficientizarea procedurii prin stabilirea de termene mai scurte și reguli mai clare, precum și recunoașterea autorității de lucru judecat a hotărârilor emise în camera preliminară.
Curtea Constituțională a votat în unanimitate pentru admiterea obiecției de neconstituționalitate formulate de ÎCCJ, constatând că dispozițiile art. I pct. 2, pct. 3, pct. 45 [referindu-se la art. 343 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală] și pct. 50 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 sunt neconstituționale.
CCR a stabilit că aceste reglementări contravin prevederilor art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție. În legătură cu criticile de neconstituționalitate, Curtea a constatat că reglementarea competenței judecătorului de cameră preliminară de a dispune reunirea și disjungerea cauzelor este în dezacord cu natura procedurii camerei preliminare.
De asemenea, dispozițiile art. I pct. 45 transferă obligația de a aduce la cunoștința participanților la procesul penal termenele de judecată către aceștia, ceea ce contravine drepturilor fundamentale garantate de Constituție. Aceste reglementări nu respectă standardele de calitate a legii și principiul legalității procesului penal.
În plus, asocierea încheierilor judecătorului de cameră preliminară cu principiul autorității de lucru judecat, conform art. I pct. 50, încalcă standardele legale, deoarece aceste încheieri nu soluționează fondul cauzei penale. Această reglementare ar putea face imposibilă invocarea unor cauze de nulitate absolută, ceea ce afectează drepturile fundamentale ale participanților la procesul penal.
