Gabriela Firea respinge acuzațiile legate de „Chat Control”: WhatsApp și Signal nu vor fi verificate
Eurodeputata PSD Gabriela Firea respinge acuzațiile potrivit cărora Parlamentul European ar fi aprobat verificarea conversațiilor private, precizând că votul dat joi la Strasbourg privește reintroducerea unui mecanism temporar pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor în mediul online.
Parlamentul European a adoptat amendamente la poziția Consiliului UE privind derogarea temporară de la normele europene referitoare la confidențialitatea comunicațiilor. Derogarea permite anumitor furnizori de servicii electronice să utilizeze, în mod voluntar, tehnologii pentru detectarea, raportarea și eliminarea materialelor care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor.
Forma amendată de eurodeputați exclude din domeniul de aplicare comunicațiile protejate prin criptare „end-to-end”. Poziția Parlamentului urmează să fie transmisă Consiliului UE, care are la dispoziție trei luni pentru a accepta sau respinge amendamentele. În lipsa unui acord, cele două instituții vor intra în procedura de conciliere.
Gabriela Firea susține că informațiile potrivit cărora autoritățile europene ar urma să citească mesajele cetățenilor sunt false și fac o confuzie între cadrul temporar supus votului și viitoarea legislație permanentă. „WhatsApp, Signal, Telegram etc. NU vor fi verificate de instituțiile europene! Nimeni NU va verifica mesajele private, ci doar se menține protecția copiilor în mediul online”, a transmis eurodeputata PSD.
Ea afirmă că, după votul din Parlamentul European, au fost răspândite numeroase informații false privind conținutul măsurii. „În ultimele ore s-au spus multe lucruri FALSE despre votul din Parlamentul European privind protecția copiilor în mediul online. De aceea, este important să clarificăm, simplu și fără manipulări, ce s-a votat și ce NU s-a votat”, a scris Firea.
Eurodeputata subliniază că votul nu a vizat proiectul de regulament permanent propus de Comisia Europeană în 2022, proiect care continuă să fie negociat și care a fost criticat de organizațiile pentru protecția vieții private sub denumirea de „Chat Control”. „NU s-a votat ca statul, Uniunea Europeană sau politicienii să citească mesajele, emailurile ori conversațiile private ale oamenilor. NU s-a votat regulamentul permanent aflat ÎNCĂ în negociere, cel prezentat în spațiul public drept «Chat Control»”, a precizat aceasta.
Potrivit Gabrielei Firea, miza votului a fost refacerea cadrului juridic temporar care a permis companiilor să identifice voluntar materiale de abuz sexual asupra minorilor. Regulamentul (UE) 2021/1232 a fost aplicabil din 2021 până la 3 aprilie 2026, când a expirat după ce Parlamentul European și Consiliul UE nu au ajuns la timp la un acord asupra prelungirii sale.
„Adevărul este acesta: după 3 aprilie 2026, Europa a rămas cu un vid legislativ în privința protecției copiilor în mediul online. Un astfel de gol nu ar fi protejat pe nimeni. Dimpotrivă: i-ar fi lăsat pe copii mai vulnerabili și le-ar fi dat mai mult spațiu celor care îi caută, îi racolează și îi exploatează online”, a afirmat Firea.
Regulile nu oferă instituțiilor UE sau politicienilor acces direct la conversațiile utilizatorilor. Ele creează însă o derogare de la anumite norme privind confidențialitatea comunicațiilor, astfel încât furnizorii privați să poată folosi voluntar tehnologii de detectare în serviciile care intră în domeniul de aplicare. „Ceea ce s-a votat a fost poziția Parlamentului European privind prelungirea Regulamentului (UE) 2021/1232, un cadru interimar și temporar. Acest regulament permite anumitor furnizori de servicii de comunicare online să folosească, voluntar și în condiții LIMITATE, tehnologii specifice pentru detectarea, raportarea și eliminarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor”, a explicat eurodeputata.
Firea îi acuză de manipulare pe cei care prezintă votul drept o autorizare a citirii tuturor mesajelor. „Cei care spun că s-a votat «citirea mesajelor oamenilor» fie nu știu ce s-a votat, fie aleg să comunice fals, pentru că miza votului a fost să nu lăsăm Europa fără protecția copiilor exact în mediul online. Și este profund iresponsabilă o astfel de manipulare pe un subiect care privește siguranța copiilor”, a susținut aceasta.
Parlamentul European a exclus comunicațiile criptate „end-to-end”. Potrivit comunicatului oficial al Parlamentului European, eurodeputații au adoptat un amendament prin care sunt excluse comunicațiile cărora li se aplică sau urmează să li se aplice criptarea „end-to-end”. Această tehnologie face ca mesajele să poată fi citite, în principiu, numai pe dispozitivele expeditorului și destinatarului.
„În forma votată de Parlamentul European, comunicațiile pe aplicații precum WhatsApp, Signal, Telegram etc. sunt excluse din domeniul de aplicare. Mesajele protejate pe aceste aplicații, pe care nici compania care deține aplicația nu le poate citi, nu intră sub aceste reguli. Nu se cere spargerea acestei protecții și nu se dă acces la conversațiile private ale oamenilor”, a transmis Firea.
Excluderea privește însă, în formularea oficială, comunicațiile criptate „end-to-end”, nu automat toate funcțiile unei aplicații. WhatsApp și Signal utilizează această protecție în mod implicit, în timp ce, în cazul Telegram, criptarea „end-to-end” este rezervată în principal conversațiilor de tip „Secret Chat”.
Procedura de vot a fost una neobișnuită pentru publicul larg. Fiind vorba despre a doua lectură, respingerea poziției Consiliului necesita majoritatea absolută a membrilor Parlamentului European, adică cel puțin 360 de voturi. Respingerea a fost susținută de 314 eurodeputați, în timp ce 276 au votat împotrivă, iar 17 s-au abținut. Deși a existat o majoritate simplă pentru respingere, nu a fost atins pragul de 360 de voturi. Ulterior, nici respingerea textului amendat nu a întrunit majoritatea necesară, astfel că a doua lectură a fost închisă.
Criticii măsurii susțin că derogarea permite în continuare companiilor să scaneze voluntar comunicații private necriptate și avertizează asupra riscului unei monitorizări excesive. Susținătorii afirmă, în schimb, că fără această bază juridică platformele nu mai pot utiliza instrumentele automate prin care sunt identificate imagini și alte materiale de abuz sexual asupra copiilor.
„Cred că protecția vieții private este esențială, dar ea nu poate fi folosită ca pretext pentru a bloca un cadru temporar de protecție și pentru a-i lăsa pe copii mai vulnerabili în fața abuzatorilor online”, a mai afirmat Firea. Eurodeputata a precizat că a votat alături de grupul Socialiștilor și Democraților pentru forma adoptată de Parlament: „Am votat cu responsabilitate pentru protecția copiilor din România și din întreaga Uniune Europeană.”
